Prețul aurului a explodat cu 64% pe parcursul anului 2025, marcând cea mai mare creștere anuală din 1979 încoace. Iar febra achizițiilor continuă la nivel global. Banca Națională a Poloniei a cumpărat masiv lingouri, depășind Turcia și Olanda pentru a intra oficial în top 10 cei mai mari deținători de aur din lume.
Achizitii record la Varsovia
În 2025, Polonia a adăugat 102 tone la rezervele sale, o creștere de 14% față de anul precedent. Doar în prima jumătate a anului 2026, polonezii au mai cumpărat 63,6 tone. Dincolo de cifre, strategia Varșoviei are o explicație clară. Abordarea Băncii Naționale a Poloniei rămâne ghidată de incertitudinea geopolitică persistentă, în special de consecințele durabile ale războiului Rusiei din Ucraina.
Astfel, în iulie 2026, deținerile Poloniei au ajuns la 613,853 tone. Aurul reprezintă acum 30,10% din rezervele sale totale.
Cifrele vorbesc de la sine.
V-ați gândit vreodată cum ne afectează pe noi goana globală după aur? Când băncile centrale cumpără masiv pentru a se proteja de inflație, prețurile record de pe piețele internaționale se reflectă direct și în rezervele BNR, dar și în costurile suportate de români pentru bijuterii sau investiții sigure de familie.
Cine mai cumpara si cine vinde masiv
Și alte state au apăsat pedala de accelerație. China și-a continuat acumularea metodică, adăugând 26,8 tone în 2025 și alte 25,2 tone la început de 2026, ajungând la peste 2.307 tone. Kazahstanul și Brazilia au făcut și ele achiziții masive anul trecut, cu 57 de tone, respectiv 42,8 tone adăugate în seifuri.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, aflăm că Bulgaria a reintrat pe piață cumpărând 2,05 tone înainte de adoptarea monedei euro în 2026. Tranzacția are legătură directă cu regulile Băncii Centrale Europene.
Dar nu toată lumea cumpără. Turcia a devenit cel mai mare vânzător net în 2026. Banca Republicii Turcia a lichidat peste 162,5 tone din ianuarie 2026. Motivul? Nevoia disperată de a obține valută străină și de a stabiliza lira turcească aflată sub presiune masivă. Rusia a vândut și ea 34,1 tone în 2026 pentru a-și gestiona taxele interne și lichiditatea.
Tarile bogate care au zero tone de aur
La polul opus, lucrurile stau complet diferit pentru anumite economii dezvoltate. Deși este o forță în minerit, Canada raportează oficial 0 tone de aur în rezervele sale internaționale. Fostul viceguvernator Timothy Lane a descris cândva aurul ca nefiind încadrabil în „cadrul de corelare a activelor” al Canadei. Guvernul de la Ottawa preferă titlurile de trezorerie americane.
Nici Norvegia nu mai ține lingouri. După ce și-a vândut aproape tot stocul în 2004, statul nordic păstrează astăzi doar șapte bare și câteva monede în scopuri istorice și expoziționale.
Numai că aurul fizic rămâne un magnet pentru investitorii privați. Singapore și-a redus rezervele de stat cu 26,5 tone în 2025 pentru a marca profit, dar orașul-stat atrage capital uriaș, consolidându-și reputația de „Geneva Estului” pentru bogații care caută depozitare sigură nebancară.
Cum arata clasamentul global si pe cap de locuitor
Statele Unite domină autoritar clasamentul total cu 8.133,46 tone de aur, ceea ce înseamnă 83,10% din rezervele sale valutare. Topul este completat de:
- Germania (3.349,48 tone)
- Italia (2.451,83 tone)
- Franța (2.436,97 tone)
- China (2.331,50 tone)
Până la urmă, averea reală se măsoară diferit dacă ne uităm la populație.
Elveția conduce detașat la rezervele pe cap de locuitor. Cei 9 milioane de elvețieni au o acoperire de puțin peste 115 grame de persoană (echivalentul a 37 de monede mici de aur). Americanii se clasează abia pe locul 12 la acest capitol, cu doar 23,3 grame pe cetățean. Ba chiar și mica insulă Aruba, cu o populație de doar 108.000 de locuitori, stă mai bine decât SUA la aurul raportat pe cap de locuitor.
Un sondaj al Consiliului Mondial al Aurului, publicat pe 16 iunie, arată că 45% dintre administratorii de rezerve anticipează că își vor mări alocările în următoarele 12 luni.
