Prețul laptului românesc se triplează la raft față de marca proprie ieftină

Invitat în emisiunea ATITUDINI, moderată de jurnalistul Adina Anghelescu, Florin Barbu a subliniat că problema nu este la poarta fermei, ci pe raftul magazinului. Potrivit informațiilor publicate de Gandul, ministrul a dezvăluit că subiectul a creat tensiuni inclusiv în Coaliția de guvernare.

„Prețul la producător nu este mare. Prețul la alimente este foarte mare în magazinul de retail, adaosul comercial este foarte mare. Am avut discuții intense și probleme în Coaliție din cauza adaosului comercial,” a declarat Barbu.

„Unde se duce acea diferență de preț?”

Ministrul Agriculturii consideră că diferența de preț dintre produsele de brand românești și cele de tip „marcă proprie” ale magazinelor reprezintă o practică neloială. El a cerut instituțiilor statului, precum Consiliul Concurenței și ANAF, să investigheze aceste discrepanțe.

„Consiliul Concurenței, împreună cu ANAF ar trebui să verifice aceste practici neloiale. Nu este corect. Știu că am fost acuzat când am spus că nu-mi mai doresc „marcă proprie” pe rafturile din România. Este posibil ca un litru de lapte tip „marcă proprie” să coste 4,9 lei la raft, în timp ce un litru de lapte românesc să coste 9 lei? Unde se duce acea diferență de preț, acel adaos comercial?” a întrebat retoric ministrul.

Propunere la Comisia Europeană pentru un adaos unitar

Pentru a regla piața, Florin Barbu susține că a propus Comisiei Europene un mecanism care să elimine discriminarea produselor autohtone. Soluția ar fi impunerea unui adaos comercial unitar pentru aceeași categorie de produse, indiferent de proveniența lor.

„Am propus 3 subiecte foarte importante. Dacă aprobăm acest act normativ, piața comercială din România se reglează. Partea de adaos comercial la aceeași categorie de produs să fie unitar. În momentul de față există o practică neloială prin care produsele românești au un adaos comercial mult mai mare decât cele din import,” a explicat oficialul.

Servicii refacturate de 25% și discounturi pe spatele producătorului

Ministrul a dezvăluit o altă practică pe care o consideră incorectă: refacturarea de servicii. Conform acestuia, după încheierea tranzacției dintre procesator și magazin, retailerul mai emite o factură pentru diverse servicii, care poate ajunge până la 25% din valoarea inițială. Acești bani rămân la magazin, dar umflă artificial prețul final plătit de consumator.

O altă propunere vizează modul în care se aplică reducerile de preț. „Am propus ca tot ceea ce înseamnă discount în magazinul de retail să nu se mai facă mai mare decât costul de producție al produsului. Discountul să se realizeze la prețul de achiziție al produsului, astfel încât producătorul să nu sufere de la aceste discounturi.”

„Am simțit presiunea mediatică”

Florin Barbu a recunoscut că demersurile sale de a plafona adaosul comercial au generat un val de critici și presiuni. Deși a precizat că nu a fost amenințat, a simțit o opoziție puternică.

„Știți ce presiuni sunt, chiar și asupra mea. Nu am fost amenințat, dar am simțit presiunea mediatică. Eu nu înțeleg de ce deranjează pe cineva când ai un adaos comercial de 25% și mai ai 20% un profit net. De ce deranjează acest lucru? Nimeni nu dă nicio explicație. Toți mă acuză pe mine că intervin în piață,” a conchis ministrul Agriculturii.