Prețul petrolului a urcat joi dimineață la 103 dolari barilul, în contextul în care Iranul a anunțat că încă analizează o propunere a Statelor Unite pentru încetarea conflictului care a perturbat fluxurile energetice globale. Tensiunile escaladează, iar efectele se resimt deja la nivel mondial, de la rezerve strategice eliberate în Japonia până la măsuri de urgență în Marea Britanie.
„Vor să facă o înțelegere atât de tare”
Președintele american Donald Trump a declarat noaptea trecută că liderii iranieni negociază cu Washingtonul, dar le este teamă să recunoască de frica de a nu fi „uciși de propriul popor”. El a insistat: „…vor să facă o înțelegere atât de tare”.
Propunerea de 15 puncte a lui Trump, trimisă prin intermediul Pakistanului, cere eliminarea stocurilor de uraniu înalt îmbogățit ale Iranului, oprirea îmbogățirii, limitarea programului de rachete balistice și tăierea finanțării pentru aliații regionali, conform a trei surse din cabinetul israelian familiarizate cu planul. Numai că Teheranul are o altă versiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că au fost schimbate mesaje prin mediatori, dar a precizat că acest lucru „nu înseamnă negocieri” în curs cu SUA. Iranul a cerut încetarea permanentă a războiului și compensații pentru toate distrugerile.
Riposta militară și aliați neașteptați
În timp ce diplomații vorbesc, armele nu tac. Activiștii din Iran au raportat lovituri puternice în această dimineață în jurul orașului Isfahan, la aproximativ 330 km sud de capitala Teheran. Armata israeliană a confirmat anterior că a finalizat „un val de lovituri pe scară largă” în Iran, inclusiv în Isfahan, care găzduiește o importantă bază aeriană iraniană (și alte situri militare).
Și Statele Unite au confirmat desfășurarea de trupe în Orientul Mijlociu, după ce Iranul ar fi respins cererile „excesive” din planul de pace al lui Trump. Mai exact, Pentagonul va trimite membri ai Diviziei 82 Aeropurtate a Armatei SUA. Iar într-o mișcare care complică și mai mult ecuația, Rusia se pregătește să trimită în Iran un transport eșalonat de drone, medicamente și alimente, potrivit unor rapoarte ale serviciilor de informații occidentale citate de Financial Times.
Efecte economice în lanț
Impactul economic este deja vizibil. Prețul contractelor futures pentru țițeiul Brent a crescut cu 1,13 dolari, sau 1,1%, la 103,35 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,08 dolari, sau 1,2%, la 91,40 dolari pe baril.
Japonia, al cincilea cel mai mare importator de petrol din lume, a început deja să elibereze o parte din rezervele sale strategice. „Eliberarea [stocului național] a început la 10:59, ora locală, către rafinăriile de petrol”, a declarat Kaname Morimoto, un oficial al ministerului economiei. În Coreea de Sud, președintele Lee Jae Myung a cerut publicului să economisească electricitatea, avertizând asupra impactului prețurilor la combustibil.
Și Marea Britanie ia măsuri. O fabrică de dioxid de carbon de pe Teesside, închisă anterior, va fi redeschisă cu un grant guvernamental de până la 100 de milioane de lire sterline. Fostul director BP, Nick Butler, a avertizat la Times Radio că Marea Britanie s-ar putea confrunta cu penurii de petrol și gaze în două-trei săptămâni. „Vor fi penurii și cred că guvernul ar trebui acum să planifice serios cum va gestiona asta, iar o parte din asta este maximizarea ofertei”, a spus el.
Cadouri misterioase și declarații ambigue la Washington
Pe bune, un cadou în plin conflict? Angajații de la Casa Albă au rămas „nedumeriți” după ce președintele Trump a afirmat marți că a primit un cadou din partea Iranului, refuzând să ofere detalii.
„Vor face o înțelegere”, a spus președintele în Biroul Oval. „Au făcut ceva ieri care a fost uimitor, de fapt. Ne-au făcut un cadou și cadoul a sosit astăzi. A fost un cadou foarte mare, în valoare de o sumă extraordinară de bani. Nu o să vă spun ce este acest cadou, dar a fost un premiu foarte mare și ni l-au dat nouă.”
În același timp, președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, a încercat să calmeze spiritele, deși a admis trimiterea de trupe. „Acumularea de trupe este foarte diferită de a avea soldați pe teren”, a declarat Johnson. „Nu avem soldați pe teren. Nu cred că aceasta este intenția, dar cred că Iranul ar trebui să urmărească această acumulare și trebuie să ia notă de acest lucru”.
În tot acest haos, China, un aliat al Iranului, vede o portiță. Diplomatul de top al Beijingului, Wang Yi, a declarat că vede „o licărire de speranță” pentru pace, adăugând: „Dat fiind că atât Statele Unite, cât și Iranul semnalează o dorință de a negocia, a apărut o licărire de speranță pentru pace”.
