Prețul petrolului a explodat luni dimineață, depășind din nou pragul psihologic de 100 de dolari pe baril. Țițeiul Brent a înregistrat o creștere de peste 7%, ajungând la 102 dolari, pe fondul promisiunii președintelui american Donald Trump de a bloca porturile iraniene, după ce negocierile de pace au eșuat.
Această majorare bruscă alimentează temerile privind o agravare a crizei energetice globale. Săptămâna trecută, prețul scăzuse sub 100 de dolari, în urma unui acord de încetare a focului pe două săptămâni între SUA și Iran, care includea redeschiderea rutei cruciale de transport maritim prin Strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează o cincime din petrolul mondial.
Negocieri eșuate și amenințări reciproce
Lucrurile stau acum complet diferit. Donald Trump a anunțat că va începe luni o blocadă a tuturor porturilor iraniene. E drept că amenințarea inițială, de a bloca complet strâmtoarea, a fost temperată în urma eșecului discuțiilor de pace cu Teheranul, mediate de Pakistan.
Numai că Iranul a amenințat cu represalii ca răspuns la mișcarea lui Trump. Ambele părți se acuză reciproc pentru eșecul acordului de încetare a focului. În acest context tensionat, premierul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit nu se va alătura blocadei.
Bursele europene intră pe roșu
Iar reacția piețelor de capital nu a întârziat să apară. Bursele au scăzut luni, pe fondul speranțelor tot mai mici de rezolvare a conflictului din Orientul Mijlociu. Indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,5%, adică 47,3 puncte, ajungând la 10553,2 în debutul ședinței de tranzacționare. În Germania, indicele Dax, și în Franța, Cac 40, au înregistrat scăderi de peste 1%.
Kathleen Brooks, director de cercetare la XTB, a explicat situația. „Eșecul în a ajunge la o înțelegere înseamnă că Strâmtoarea Ormuz este încă închisă și ar putea deveni și mai periculoasă dacă Iranul își duce la îndeplinire amenințările.”
Analista se întreabă, pe bună dreptate: „Întrebarea acum este dacă prețul petrolului va reveni la maximele de dinaintea armistițiului, în jur de 112 dolari pe baril pentru țițeiul Brent.”
Companiile aeriene, primele victime
Cine suferă cel mai mult la prima vedere? Companiile aeriene. Acestea au condus scăderile pe bursa din Londra, din cauza îngrijorărilor legate de o criză tot mai profundă a aprovizionării și a costurilor pentru combustibilul de avion.
Cifrele vorbesc de la sine.
Acțiunile International Consolidated Airlines Group (IAG), proprietarul British Airways, au scăzut cu 3% în indicele FTSE 100. În același timp, Wizz Air și easyJet au înregistrat scăderi de 6%, respectiv 4%, în indicele FTSE 250, în timp ce Jet2 a avut o depreciere de 3%.
Volatilitatea, noul nume al jocului
Dincolo de cifrele de moment, perspectiva pe termen scurt nu arată deloc bine. Kathleen Brooks adaugă un context esențial legat de piața americană și de așteptările pentru zilele următoare.
„Înainte de evenimentele din acest weekend, acțiunile recuperaseră majoritatea pierderilor de la începutul lunii martie, S&P 500 fiind la doar 130 de puncte distanță de maximul său de dinainte de război. totusi, calea celei mai mici rezistențe pentru acțiunile globale la începutul acestei săptămâni este spre pierderi suplimentare și ne așteptăm ca volatilitatea să crească”, a concluzionat Brooks.
