Sorin Grindeanu confirmă participarea PSD la Cabinetul Niculescu după includerea priorităților partidului în program

Decizia a fost luată de Consiliul Politic Național, a declarat Grindeanu la sediul formațiunii, potrivit Agerpres. Liderul PSD a invocat urgențele economice și necesitatea unui guvern funcțional. Potrivit G4Media.ro, el a indicat plata salariilor și plățile din sănătate drept urgențe. A susținut că prelungirea crizei politice ar conduce la un faliment național și că menținerea Guvernului demis și interimar ar afecta partea încă funcțională a economiei. Tot el a acuzat alte forțe politice că fug de responsabilitatea pentru situația creată.

Anunțul public vine după votul prin care social-democrații au aprobat 11 propuneri de miniștri. Participarea partidului la Cabinet precedă depunerea listei complete în Parlament, unde învestirea depinde de obținerea majorității necesare.

Consiliul Politic Național s-a reunit la Vila Lac, în ședința programată pentru ora 16:00. Discuțiile au durat aproximativ o oră, iar declarațiile de presă ale lui Grindeanu fuseseră anunțate pentru ora 19:00, relatează Gândul.

PSD cere termene pentru buget și măsuri pentru pensii și taxe

Grindeanu a prezentat zece priorități pentru viitorul Executiv și a confirmat nominalizările partidului, potrivit Digi24. Social-democrații au stabilit și că vor analiza după primele șase luni de guvernare dacă rămân în Cabinet. Măsurile prezentate sunt cereri pentru programul viitorului Guvern, care urmează să solicite încrederea Parlamentului.

Prioritățile anunțate de liderul PSD sunt:

• Prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetului, până la 1 noiembrie 2026.
• Semnarea unui memorandum, un acord cu mediul de afaceri și sindicatele, pentru predictibilitate fiscală în 2027 și evitarea unor noi creșteri de taxe.
• Structurarea rectificării bugetare, adică modificarea bugetului în curs, pentru finanțarea spitalelor și a altor cheltuieli ale statului, până la 1 noiembrie.
• Elaborarea bugetului pentru 2027 până la 1 decembrie, cu menținerea țintelor de deficit.
• Punerea în aplicare a măsurilor din planul PSD de relansare economică până la 15 noiembrie.
• Inventarierea stadiului proiectelor finanțate prin PNRR sau din fonduri europene care trec pe finanțare națională.
• Prezentarea măsurilor pentru asigurarea energiei și încălzirii în timpul iernii.
• Indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime.
• Eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități.
• Începerea reformei administrative, prin comasarea localităților de până la 1.500 de locuitori și a serviciilor publice, pentru reducerea cheltuielilor.

Grindeanu a susținut că blocajul împiedică rectificarea bugetară și construirea bugetului pentru anul viitor. A avertizat că investițiile ar fi blocate sau amânate și că, potrivit calculelor partidului, ar apărea aproximativ 50.000 de șomeri în plus.

G4Media.ro consemnează estimarea liderului PSD privind un impact suplimentar de circa 3% din produsul intern brut (PIB). Grindeanu a avertizat și asupra reducerii activității economice, majorării costurilor de finanțare, scăderii rezervei valutare, deprecierii cursului și riscului unei crize de lichiditate, adică al dificultăților de a asigura banii necesari plăților. Acestea sunt prognozele sale privind continuarea blocajului.

Conform unor surse din partid citate de aceeași publicație, votul pentru participarea la guvernare ar fi fost aproape unanim, cu opt abțineri, inclusiv cea a lui Sorin Grindeanu.

PSD a aprobat nominalizările pentru 11 portofolii

Lista confirmată de Grindeanu cuprinde următoarele propuneri:

• Marian Neacșu: vicepremier și Ministerul Afacerilor Interne.
• Florin Manole, fost ministru: Ministerul Muncii.
• Alexandru Rogobete, fost ministru: Ministerul Sănătății.
• Alexandru Stoica: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
• Radu Marinescu, fost ministru: Ministerul Justiției.
• Florin Barbu, fost ministru: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
• Ștefan Ovidiu Popa: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
• Ștefan Radu Oprea: Ministerul Apărării Naționale.
• Natalia Intotero: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
• Daniel Zamfir: Ministerul Economiei.
• Mihai Ghigiu: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, portofoliul fondurilor europene.

Înaintea ședinței, PSD avea de ales între participarea cu miniștri, susținerea parlamentară a unui cabinet tehnocrat, format din persoane fără reprezentare politică, și refuzul votului de învestitură. Intrarea la guvernare era condiția discutată pentru încheierea rapidă a negocierilor privind ministerele, componența Cabinetului și programul.

Potrivit surselor politice consultate de Mediafax, varianta discutată înaintea deciziei PSD îi atribuia partidului cele mai multe ministere. Pentru desemnarea unor titulari, mai ales la Externe, Apărare și Finanțe, urmau să conteze și opțiunile premierului desemnat și ale președintelui României, Nicușor Dan.

În negocieri, social-democrații au cerut includerea propriilor măsuri economice și sociale în program și renunțarea la politicile de austeritate promovate de Ilie Bolojan. După întâlnirea cu Niculescu din 8 octombrie, Grindeanu descrisese discuția drept constructivă și condiționase sprijinul parlamentar de preluarea propunerilor PSD.

Alina Tănase spusese anterior că liderul PSD respingea un guvern mixt, cu politicieni și tehnocrați, o formulă exclusiv tehnocrată și o guvernare în care PSD să intre singur. Decizia urma să țină cont și de opiniile liderilor din teritoriu, discutate în ședința de miercuri.

În negocierile pentru formarea Executivului, premierul desemnat Luca Niculescu a transmis: „Trebuie să ne hotărâm repede”.

La 12 octombrie, el le propusese partidelor un acord politic de susținere pentru șase luni, pentru ieșirea din criza politică, economică și socială. În aceeași zi, Grindeanu ceruse PNL și UDMR să voteze Cabinetul pentru această perioadă, cu o evaluare în primăvară.

PNL și UDMR susțin învestirea fără să participe cu miniștri

Purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal (PNL), Ionel Bogdan, a prezentat miercuri, 14 octombrie, poziția formațiunii după ședința Biroului Politic Național: „Partidul Național Liberal, având în vedere situația pe care România o traversează, va da un vot de instalare a Guvernului Niculescu pentru încheierea crizei politice. PNL nu va intra într-un Guvern cu Partidul Social Democrat, drept urmare va fi un partid de opoziție”.

Liberalii preferaseră în negocierile anterioare o înțelegere politică bilaterală cu premierul desemnat și susținerea Cabinetului din opoziție, fără miniștri proprii. Grupurile parlamentare ale PNL au dat și un vot de principiu pentru posibilitatea unui acord cu Niculescu, cu obiective clare, a precizat Bogdan, potrivit Kanal D Romania.

Despre angajamentul parlamentar al liberalilor, Alina Tănase a spus în intervenția sa: „PNL va vota acest guvern condus de Luca Niculescu și se angajează să nu depună o moțiune de cenzură timp de șase luni, însă vom vedea ce se va întâmpla după aceste șase luni”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, anunțase la 13 octombrie că liberalii sunt de acord să susțină Cabinetul pentru șase luni și că, pe durata acestui interval, nu vor vota nicio moțiune de cenzură, mecanismul parlamentar prin care un Guvern poate fi demis.

UDMR a transmis că va vota învestirea fără să intre în Executiv. Formațiunea decisese să sprijine viitorul Cabinet indiferent dacă acesta va fi tehnocrat sau construit în jurul PSD și să semneze un acord pentru susținerea proiectelor importante.

Cseke Attila susținuse necesitatea învestirii, iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, precizase că partidul nu va avea miniștri. PSD încercase să atragă ambele formațiuni în Guvern, pentru a împărți responsabilitatea deciziilor economice.

Radio România Târgu Mureș relata anterior că negocierile vizau sprijinirea Guvernului vreme de cel puțin șase luni, până în primăvara anului 2027. O cale luată în calcul pentru obținerea majorității era încheierea unor acorduri distincte cu formațiunile parlamentare. Postul punea compromisul în legătură cu două urgențe economice: rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027.

Nominalizările aprobate înlocuiesc unele variante din negocieri

Înaintea deciziei PSD, formula discutată pentru Cabinet combina politicieni social-democrați, tehnocrați și persoane agreate de Nicușor Dan. Unele portofolii continuau să fie negociate.

Pentru Finanțe era discutat Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor și fost membru PNL. Pentru Sănătate, Muncă, Agricultură și Justiție erau avute în vedere, în această ordine, Alexandru Rogobete, Florin Manole, Florin Barbu și Radu Marinescu. Marian Neacșu era varianta pentru Interne.

La Mediu fusese discutat Mihai Ghigiu, iar pentru Transporturi variantele erau Ionuț Mașală sau Cristian Pistol. Aceste propuneri aparțineau negocierilor anterioare, nu listei aprobate miercuri.

Consilierul prezidențial Sorin Costreie era discutat pentru Educație. El fusese propus pentru același portofoliu și în formula de guvern a lui Eugen Tomac, potrivit surselor politice citate de Mediafax.

Pentru Externe era avut în vedere Dan Neculăescu, ambasadorul României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), agreat de Nicușor Dan pentru acest minister.

Jurnalistul Florin Negruțiu observase într-o intervenție la Digi24 că numele discutate pentru Interne, Sănătate, Muncă și Justiție includeau numeroși reprezentanți PSD, unii cu experiență în guverne.

Ministerul Dezvoltării era disputat de mai multe filiale puternice ale PSD, deoarece gestionează programe de investiții de care depind primarii și președinții de consilii județene. Aceleași tabere negociau controlul asupra Transporturilor, portofoliu pe care partidul dorea să îl dețină.

În formula negociată anterior, Nicușor Dan ar fi avut un rol important și în alegerea titularului de la Fonduri Europene, pe lângă Externe și Apărare. Discuțiile pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâneau atunci deschise.

PSD ar fi primit și Secretariatul General al Guvernului. Pentru un Minister al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale, a cărui înființare era analizată, era avută în vedere numirea unui tehnocrat. Între numele vehiculate pentru această structură se afla Bogdan Dumitru. Pentru Energie și Educație fuseseră analizate mai multe variante.

Criza politică a început după retragerea sprijinului PSD pentru Bolojan

La 20 aprilie, PSD a încetat să îl susțină pe premierul liberal Ilie Bolojan. Au urmat demisiile miniștrilor social-democrați, la 23 aprilie, și demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, la 5 mai. În negocierile din octombrie, durata blocajului era prezentată ca fiind de șase luni.

După trei încercări de formare a unui Guvern care nu au dus la învestire, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu la 5 octombrie, potrivit Libertatea. Eugen Tomac renunțase la mandat înainte de vot, în timp ce propunerile de Cabinet ale lui Adrian Veștea și Siegfried Mureșan fuseseră respinse de Parlament.

În ultimele zile de negocieri fusese invocat și scenariul dizolvării Parlamentului, urmat de alegeri anticipate, dacă învestirea ar eșua din nou. Potrivit surselor politice din relatările anterioare, liderii ar fi fost avertizați la Palatul Cotroceni și asupra acestui risc.

Niculescu depune joi lista Cabinetului în Parlament

Luca Niculescu a anunțat că va depune joi, 15 octombrie, lista completă a miniștrilor și programul de guvernare. Învestirea necesită cel puțin 233 de voturi, majoritatea deputaților și senatorilor dintr-un Parlament cu 464 de membri.

Birourile permanente reunite ale celor două Camere vor stabili calendarul audierilor. În varianta discutată înaintea deciziei PSD, candidații pentru ministere ar putea fi audiați joi în comisiile parlamentare de specialitate.

Programul și întregul Cabinet ar urma să ajungă vineri, 16 octombrie, în dezbaterea și la votul de încredere al Senatului și Camerei Deputaților. Potrivit calendarului discutat, dacă este întrunită majoritatea, votul și depunerea jurământului ar putea avea loc înainte de weekend.

O variantă anterioară prevedea ședința comună vineri seară, conform unor surse politice citate de Digi24. Alternativa discutată era mutarea votului luni sau, cel târziu, marți.

Dacă obține încrederea Parlamentului, premierul și miniștrii pot depune jurământul la Palatul Cotroceni, în fața președintelui, moment din care mandatele încep oficial. Nicușor Dan revine de la Bruxelles vineri, 16 octombrie.