România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR dacă partidele politice nu formează urgent un guvern cu puteri depline. Gabriel Zetea, vicepreședintele PSD și președintele Consiliului Județean Maramureș, avertizează că negocierile sunt blocate și impune condiții clare pentru susținerea unui executiv minoritar.
Blocajul politic și riscul ratării fondurilor europene
„La nivel general, sau cel puțin după mesajele pe care le transmit comunicatorii partidelor, pare că suntem destul de departe, din păcate”, a declarat Gabriel Zetea.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul țării?
Pierderi masive.
Într-un interviu publicat recent de Adevarul, liderul PSD subliniază urgența situației: „România are nevoie de guvern, pentru că suntem pe finalul PNRR-ului. Iar dacă partidele nu reușesc să se pună de acord, vom pierde miliarde de euro din PNRR, bani pe care apoi va trebui să-i alocăm din bugetul țării, bani pe care nu-i avem.”
Zetea arată cu degetul spre fosta coaliție. „Ar fi o dovadă de neglijență din partea partidelor care au format până acum coaliția aflată la guvernare să nu reușească să ajungă la o înțelegere, chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, pentru a ajuta autoritățile locale și toți beneficiarii fondurilor europene să finalizeze în bune condiții PNRR-ul. Interesul pentru accesarea fondurilor europene prin PNRR este mult mai presant decât interesul oricărui partid.”
Soluția propusă este un armistițiu temporar. „Măcar trei luni de zile, măcar șase luni de zile ar trebui să fie instalat un guvern care să aibă un prim-ministru și miniștri cu drept de semnătură, pentru a putea lua decizii concrete, imediate, și pentru a închide cu bine PNRR-ul. Pentru trei luni de zile, eu personal aș lua în calcul orice formulă de guvernare, doar pentru a putea semna documentele necesare finalizării PNRR-ului.”
Social-democratul recunoaște impasul actual: „Nu am pretenții, înțeleg toate condiționalitățile care au fost până acum, dar sunt prea multe linii roșii pe care partidele și le-au tras. Trebuie cumva să găsim o formulă în care să-i închidem pe cei patru lideri într-o cameră și să nu-i lăsăm să iasă de acolo până nu ajung la o înțelegere.”
Critici dure la adresa PNL și USR
Și totuși, o alianță fără USR pare scenariul preferat de unii lideri. Propunerea președintelui UDMR, Kelemen Hunor, de a reface coaliția fără partidul condus de Elena Lasconi este văzută cu ochi buni la nivelul conducerii PSD.
„Pare o formulă mai viabilă în acest moment decât fosta coaliție, pentru că între cele patru partide existau divergențe mult prea mari în ceea ce privește actul de guvernare”, a punctat Zetea. „Între UDMR, PSD și PNL părerile sunt mai apropiate, chiar dacă PNL, în ultima perioadă, a alunecat destul de mult înspre progresism.”
Să fim serioși, logica partidelor de dreapta este aspru criticată. „Mie, sincer, mi se pare o prostie mesajul pe care îl transmit partidele de dreapta, PNL și USR. Nu se susține. Ce ne tot spun de ceva vreme? Dom’le, noi am aprins lumina în cămară, am văzut proasta guvernare a PSD-ului. Cam astea au fost mesajele. Nu putem să-i mai lăsăm pe PSD-iști la guvernare, că nu le merge țara bine. Dar dacă PSD ar vota un guvern minoritar, atunci ar fi dispus să susțină PSD-ul la guvernare de unul singur. Unde e logica?”
Liderul CJ Maramureș explică viziunea partidului său: „Adică e mai bine să fim într-un guvern, unii alături de ceilalți, să susținem actul de guvernare și să existe și un control reciproc al fiecărui partid, care are acces la informație fiind în guvern, astfel încât noi să nu lăsăm PNL-ul să meargă prea departe cu progresismul, iar PNL-ul să aibă un ochi aruncat asupra PSD-ului. În felul acesta ne controlăm unii pe ceilalți. Pentru că mesajul pe care îl dau se bate cap în cap. Adică nu vor să lase PSD-ul la guvernare nici măcar împreună cu ei, dar apoi l-ar lăsa singur. Nu se susține.”
Calculul politic este clar . „E clar că astea sunt doar mesaje politice, încercări de poziționare în vederea alegerilor din 2028 și, pentru domnul Bolojan, poate în vederea alegerilor din 2030. Dar eu le transmit că sunt cam departe cifrele astea. Mai avem 2 ani până în 2028 și 4 ani până în 2030. Să revină întâi la interesul țării și apoi să-și vadă de interesele de partid și de interesele electorale.”
Fără taxe noi și fără tăieri de investiții
Dar PSD nu va semna un cec în alb pentru un guvern minoritar. Zetea atacă direct deciziile economice luate anterior de premierul Ilie Bolojan.
„Atâta vreme cât oamenii care au un guvern minoritar vin cu un program de guvernare, e dificil să condiționezi actul de guvernare pe care l-ai impus. clar că nu putem să susținem exact lucrurile de la care ne-am certat. În primul rând, măsurile inflaționiste legate de creșterea taxelor, luate de către Bolojan, care apoi au dus la creșterea inflației și la sărăcirea populației. A fost o politică publică greșită, pentru că asta duce la scăderea consumului.”
Condițiile sunt stricte. „Nu putem să fim de acord cu CASS pentru mame, pentru veteranii de război sau cu tăierea investițiilor pe care a făcut-o Bolojan. Sigur, el spune că obiectivul este reducerea deficitului, dar e pe modelul: am redus deficitul și pacientul e mort. Pentru că vorbim în acest an despre o reducere cu peste 50% a investițiilor statului român. S-a creat o lipsă de lichiditate pe piață, între firmele private care susțin lucrările și investițiile publice, încât aproape toată economia este blocată în acest moment, tocmai din cauza acestor politici publice.”
Întrebat dacă PSD va accepta condițiile liberalilor, precum blocarea angajărilor la stat, răspunsul a fost ferm: „Nu. Atâta vreme cât Partidul Social Democrat este lăsat să își impună propriile măsuri, nu avem nicio problemă să înglobăm și alte măsuri care pot aduce îmbunătățiri programului PSD.”
Reforma administrativă și tăierea salariilor de lux
Dincolo de negocierile imediate, PSD pune pe masă o reformă masivă a administrației locale și centrale.
„PSD are obligatoriu de realizat în perioada următoare câteva măsuri. Mă refer aici, inclusiv dacă vorbim despre administrația locală, la reorganizarea administrativ-teritorială, măcar parțială. Pentru că, dacă vorbim despre numărul de primari, partidul are cei mai mulți primari. Dacă cineva poate să facă reorganizare administrativ-teritorială în România, acela este Partidul Social Democrat. Iar în guvernare aceasta este una dintre măsurile pe care le vom realiza într-un termen relativ scurt.”
Zetea consideră aceste puncte nenegociabile. „Este una dintre condițiile pe care eu personal, de exemplu, le-am pus viitorului executiv al PSD. Sunt câteva măsuri pe care obligatoriu, cel puțin din punctul meu de vedere, le-am condiționat pentru intrarea Partidului Social Democrat la guvernare sau, mă rog, pentru votul meu în cadrul Biroului Politic Național. Cum este, de exemplu, desființarea instituțiilor deconcentrate.”
Aparatul de stat este supraîncărcat. „Sunt instituții deconcentrate în fiecare județ, mai multe în subordinea unui singur minister, pe cam același domeniu de activitate. Patru, cinci, șase instituții deconcentrate în subordinea unui singur minister. Dau exemplul Ministerului Sănătății sau al Ministerului Muncii. Avem ITM-ul, avem AJOFM-ul, avem Casa de Pensii și avem AJPIS-ul. Patru directori, patru secretare, patru șoferi, doi adjuncți la fiecare, aparate proprii la fiecare. De ce nu poate să fie o singură instituție deconcentrată? De ce să nu fie un singur director, o singură secretară, un singur șofer și doi adjuncți, în loc de patru în fiecare?”
Propunerea a fost discutată anterior (chiar anul trecut, în ședințele de coaliție) dar a rămas blocată. „Am propus măsurile acestea deja, inclusiv anul trecut, la întâlnirile pe care le-am avut cu prim-ministrul de atunci, Bolojan. Nu au fost implementate. Dar le cer PSD-ului să le implementeze.”
„Reorganizarea administrativă este obligatoriu să fie realizată în perioada imediat următoare, până la alegerile din 2028, ca să știm cum facem alegerile în cazul unor localități care pot fi comasate. Nu trebuie neapărat să începem cu toată țara. Hai să luăm, pentru început, localitățile sub 1.000, sub 1.500 sau sub 2.000 de locuitori și să facem treptat reorganizarea administrativă. Dacă te apuci să faci reformă peste tot, vei avea reticențe foarte mari din partea locuitorilor și ajungi să nu faci absolut nimic.”
Iar tăierile trebuie să vizeze direct portofelele directorilor de la stat. „Reorganizarea companiilor de stat. Reducerea salarizării pentru a o aduce la nivelul prevăzut într-o lege a salarizării. În principiu, niciun angajat plătit din bani publici, indiferent că este la o companie, agenție, autoritate sau instituție publică, nu poate să fie plătit mai bine decât președintele României.”
„Principiul acesta nu are cum să stea în picioare. Românii sunt exasperați să vadă la televizor oameni plătiți cu 20.000 de euro pe lună. Indiferent de munca pe care o faci, dacă nu-ți convine, du-te și muncește în privat, câștigă acolo 20.000 de euro pe lună, că n-are nimeni nimic împotrivă. Dar din bani publici nu ai cum să ai pretenția să fii plătit la acest nivel.”
Negocierile politice pentru formarea noului guvern și stabilirea programului de guvernare urmează să fie reluate la începutul săptămânii viitoare la Palatul Parlamentului.
