Rareș Bogdan ar renunța la mandatul european pentru un loc în guvernul condus de Luca Niculescu

Despre implicarea sa în guvernarea României, Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, a declarat la Antena 3, potrivit News.ro: „Sunt unul dintre cei care aș putea să stau deoparte foarte bine, dar nu pur și simplu refuz asta. Eu cred foarte mult în România. Sunt unul dintre cei care văd oportunități uriașe pentru România și văd blocaje la tot pasul, blocaje absurde puse de clasa politică. (..) Eu sunt unul dintre cei care vreau să guvernăm România”.

Întrebat dacă ar accepta să renunțe la mandatul european pentru a intra într-un asemenea cabinet, în situația actuală a României, el a răspuns: „Nu m-aș gândi niciodată la confortul personal, versus ce ar trebui să facem cu țara. Am văzut fețele oamenilor la Iași, am văzut fețele oamenilor în avionul de la Strasburg, de la Stuttgart, doar în ultima săptămână, la piață. Am văzut în Cluj, am văzut-o în Maramureș sau în Sibiu sau în Bacău. Oamenii sunt disperați și să știți că în momentul ăsta nu mai fac diferența între partide. Nu se mai uită la calculurile meschine pe care le fac unii colegi de-ai mei, cine câștigă din ceva, nu. Spun: Doamne, guvernați odată, pentru că nu mai putem. Oamenii de afaceri nu mai pot, întreprinzătorii nu mai pot, pensionarii sunt disperați, iar cei care se gândesc la viitorul copiilor lor se gândesc că prețurile au explodat”.

Bogdan speră ca PNL să participe la guvernare

În privința sprijinului liberal pentru un guvern Luca Niculescu, Bogdan a susținut că grupul favorabil unui asemenea vot numără 25 de persoane. A spus că acestea s-au întâlnit vineri, că încă 3-4 oameni ar putea să li se alăture și că grupul ar putea ajunge la 27-28.

Europarlamentarul și-a exprimat convingerea că toți cei din PNL vor vota acest guvern. El a legat participarea partidului la viitoarea guvernare de responsabilitatea față de cetățenii români și companiile românești.

În susținerea acestei poziții, a afirmat că partidul a făcut ceea ce trebuia în momentele cruciale ale istoriei României. În opinia sa, dacă liberalii înțeleg oportunitatea pe care o are țara prin poziția sa în această parte a lumii, PNL va participa la guvernare, într-o formă sau alta.

Bogdan a pledat pentru o guvernare de dreapta autentică, bazată pe valori conservatoare. Referindu-se la mediul de afaceri și la produsul intern brut (PIB), a explicat: „În același timp, trebuie să înțeleagă rolul business-ului, a creșterii PIB-ului, în ceea ce înseamnă scăderea deficitului”.

Europarlamentarul anticipează presiuni pentru alegeri anticipate

Dacă un guvern Luca Niculescu ar cădea, Bogdan consideră că președintele ar fi supus presiunilor exercitate de USR, PNL, parțial UDMR și AUR pentru organizarea unor alegeri anticipate. În acest scenariu, el spune că nu crede că ar mai putea exista o altă nominalizare pentru funcția de premier.

Tot el a susținut că rezultatul unor asemenea alegeri nu ar modifica prea mult distribuția actuală a forțelor în Parlament. A avertizat că socotelile făcute de Motreanu și de alți liberali în Modrogan ar putea să nu producă rezultatele așteptate.

În estimarea sa, anticipatele ar însemna încă 5 luni de blocaj, cu următoarele consecințe:

• Investițiile ar întârzia sau nu ar mai ajunge în România.
• Prețurile ar continua să crească.
• Încă 10.000 de companii ar intra în faliment.

Bogdan a afirmat că peste 65.000 de companii au dat deja faliment și a pus aceste falimente pe seama politicilor lui Ilie Bolojan.

Bogdan contestă estimările electorale pentru o apropiere PNL și USR

Liberalul a susținut că PNL și USR pregătesc o apropiere politică și că vorbește despre aceasta de un an. El estimează că cele două formațiuni ar obține împreună în jur de 20%, posibil chiar sub acest nivel, față de ținta de 25-28% pe care o atribuie colegilor săi.

Bogdan a criticat și susținerea acordată lui Ilie Bolojan de o parte dintre colegii săi. A spus că ar dori ca aceștia, împreună cu Bolojan, să meargă între oameni și între companiile închise.

În privința calendarului electoral, europarlamentarul a apreciat că, după calendarul clasic, alegerile anticipate nu ar putea avea loc mai devreme de 20 februarie sau 15 martie.