Refuzul școlii și izolarea pot semnala bullyingul. Ce recomandă psihologul părinților

Pentru a deosebi agresiunile repetate de neînțelegerile dintre copii, specialista precizează: „Bullyingul nu înseamnă orice conflict, este o agresiune în formă continuată. El este un dezechilibru de putere”.

Semnalele cer verificare, nu dovedesc automat o agresiune

Un copil poate ascunde ceea ce trăiește la școală. Printre manifestările care merită atenția părinților se numără:

• schimbarea comportamentului obișnuit;
• retragerea din relațiile cu ceilalți;
• iritabilitatea;
• durerile de burtă care revin frecvent;
• refuzul participării la cursuri.

Aceste manifestări nu confirmă, prin ele însele, că elevul este victima bullyingului. Despre pașii pe care îi poate face părintele, Tăbăran recomandă: „Părintele, dacă observă un comportament diferit, trebuie să discute cu alți colegi sau cu profesorii și ulterior să aibă o discuție caldă, calmă cu copilul”.

Consecințele pot depăși relațiile cu ceilalți copii și pot afecta sănătatea și învățarea, explică psihologul: „Un elev care are parte de acest tratament poate să se teamă să mai meargă la școală, considerând acest mediu ca periculos. Bullyingul poate duce la anxietate, depresie, dar poate somatiza și pot apărea afecțiuni fizice, și toate acestea vor duce la rezultate slabe la învățătură”. Somatizarea înseamnă că suferința psihică se poate manifesta și prin probleme fizice.

Fotografiile trucate pot prelungi umilirea după cursuri

Agresiunile nu se opresc neapărat la ieșirea din școală. În mediul online, imaginile falsificate, informațiile neadevărate și umilirea publică pot fi distribuite rapid între colegi.

Despre folosirea inteligenței artificiale pentru modificarea imaginilor, Luminița Tăbăran avertizează: „Inteligența artificială adaugă un risc aparte: poate transforma o fotografie obișnuită într-o imagine intimă falsă, dar convingătoare. Elevul poate trăi rușine, teamă, furie, pierderea controlului asupra propriei imagini, izolare și teama că nimeni nu va crede că materialul este trucat”.

Psihologul cere verificarea incidentelor semnalate, chiar dacă elevii le numesc glume. Ea descrie astfel efectul lipsei unei intervenții: „Când adultul nu reacționează, copilul se simte singur, nu mai cere ajutor și se simt abandonați și neputincioși”.

Prevenția presupune reguli respectate consecvent, participarea celor care asistă la agresiuni și ajutor psihologic atât pentru elevul agresat, cât și pentru cel care agresează. Despre durata acestui efort, specialista subliniază: „Programele eficiente nu sunt o campanie de o săptămână, ci o practică susținută de întreaga comunitate școlară”.

Familia invocă bullyingul, iar ancheta verifică împrejurările atacului

Joi, 22 octombrie, la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești, un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a intrat în școală având asupra lui o macetă și i-a atacat pe doi colegi în pauză. Unul dintre ei a ajuns la spital, iar polițiștii l-au reținut pe adolescent pentru 24 de ore, potrivit Adevărul.ro.

Familia lui afirmă că, de la începutul anului școlar, colegii îl loveau, îl ironizau și îl umileau. Reclamațiile includ fotografii modificate prin inteligență artificială. Potrivit unor surse judiciare, verificările inițiale indică acte de bullying.

La liceul respectiv, polițiștii organizaseră în ianuarie patru activități pentru prevenirea violenței și a bullyingului. Au participat 120 de elevi și 16 adulți.

Și în alte cazuri familiile au reclamat agresiuni anterioare

În ianuarie, un tânăr de 19 ani a intrat într-un liceu din Găești și a lovit cu o bâtă un elev de 17 ani. Tânărul a fost reținut. Familia lui spune că ar fi încercat astfel să răzbune agresiunile repetate suferite de fratele mai mic, transferat între timp.

În mai 2026, la Iași, doi colegi l-au bătut în clasă pe un elev din clasa a VIII-a. Alți copii filmau și îi încurajau pe agresori. Victima a suferit multiple contuzii și o fractură nazală, potrivit TVR, citată de Adevărul.ro. Tatăl elevului a spus că fiul său fusese agresat și înainte.

În cazul atacului din Pitești, ancheta trebuie să stabilească toate împrejurările în care s-au petrecut faptele.