Revoluția leasingului în spitale – Gata cu aparatura de milioane de euro lăsată să adune praf

Propunerea a apărut după o ședință cu manageri de spital, oameni din instituțiile centrale și organizații profesionale. Mediafax notează un detaliu cheie: nu s-a discutat ce anume să se cumpere. Marea întrebare a fost cum să facem tehnologia medicală să funcționeze corect și fără surprize, ani la rând.

Radiografia unui eșec de sistem

Scenariul e deja clasic. Se alocă bugete imense. Se fac licitații. Un computer tomograf nou-nouț ajunge la spital, cu poze și panglici. Și după? Praful. Asta e problema de fond, recunoscută cu subiect și predicat de ministru. O recunoaștere care doare, dar care trebuia făcută. „Problema nu se oprește la achiziție. De prea multe ori, echipamentele ajung să fie inutilizabile din lipsa service-ului, a mentenanței sau a unei planificări pe termen lung”, a punctat Rogobete. Pe scurt, arunci banii pe fereastră dacă nu ai un plan de întreținere.

Costul inacțiunii: siguranța pacientului, prima victimă

Un aparat stricat înseamnă mai mult decât o piesă de metal. E un diagnostic care nu se mai pune. O viață în pericol. Înseamnă un medic cu mâinile legate, forțat să improvizeze sau să plimbe bolnavii pe drumuri, la sute de kilometri. Ministrul a pus degetul pe rană. „Costul inacțiunii se vede direct în siguranța pacientului și în presiunea pusă pe personalul medical”, a afirmat oficialul. Fiecare zi pierdută cu un echipament esențial nefuncțional sapă mai adânc în încrederea oamenilor și apasă și mai greu pe niște medici oricum epuizați.

Leasingul, soluția de pe masa Guvernului

Și cum ieșim din cercul ăsta vicios? Din acest tipar al achiziției urmate de abandon? Soluția nu e inventată la noi, ci copiată după modele de succes din Europa. Nimic nou sub soare. „Au fost analizate modele care funcționează deja în alte țări europene. Soluțiile testate pot fi adaptate sistemului românesc, fără improvizații”, a detaliat ministrul. Așa a apărut pe masă ideea leasingului. Ce ar însemna asta? Spitalele ar avea mereu tehnologie modernă, pentru că ar fi înlocuită periodic. Bugetele ar fi predictibile. Dar cel mai important: contractele ar include service și mentenanță. Surprinzător sau nu, responsabilitatea pentru funcționarea aparatului s-ar muta de la spital direct la firma care îl furnizează.

Ce urmează? Un grup de lucru și promisiuni

Iar discuția n-a rămas doar pe hârtie. S-a trecut la fapte. „Ca pas concret, am decis înființarea unui grup de lucru instituțional care să analizeze aceste opțiuni într-un cadru clar, tehnic și aplicat”, a anunțat Alexandru Rogobete. Ministrul insistă că trebuie să schimbăm complet modul de gândire. Gata. S-a terminat cu cârpelile. „Nu putem construi performanță doar prin achiziții punctuale. Construim un sistem care funcționează prin planificare, responsabilitate și soluții sustenabile.” Mingea e acum în terenul acestui grup de lucru. De ei depinde cât de repede vorbele devin realitate. Iar de realitatea asta depind pacienții și un sistem medical care stă pe loc de prea mult timp.