Rezidenții cer recorectarea examenului de specialist după ce peste 50% dintre candidații la Cardiologie au picat

Sesiunea din octombrie 2026 a introdus subiecte unice la nivel național, potrivit Libertatea.ro. La Cardiologie, peste 50% dintre candidați au fost respinși la proba scrisă. Rezultatele și baremele, adică regulile după care se acordă punctajul pentru răspunsuri, sunt contestate și la Medicină de laborator, Pediatrie și Psihiatrie.

„Am depus un memorandum semnat de 59 de colegi din țară, din 178 câți am susținut proba la Cardiologie. Am atras atenția asupra inadvertențelor din barem și asupra incongruenței dintre cerință și barem. Am ajuns într-un punct al nerezonabilului în care la un subiect de 10 puncte să fii corectat la termen cu 0,25 puncte din 10 puncte. Asta mi se pare deja înspre zona Kafka”, a declarat pentru Libertatea.ro Mihnea Casian, candidat la examenul de specialist în Cardiologie și reprezentant al grupului de rezidenți cardiologi.

Prof. dr. Alexandru Popescu, cardiolog și fost președinte al Societății Române de Cardiologie, compară rezultatele actuale cu cele din anii precedenți, când promovarea probei scrise depășea constant 80% în aceleași centre universitare. În această sesiune, procentele indicate de el sunt:

• București: 47% dintre candidați au promovat proba scrisă.
• Cluj-Napoca: 50% dintre candidați au promovat.
• Iași: 43% dintre candidați au promovat.

Popescu consideră că scăderea nu poate fi explicată printr-o deteriorare bruscă a pregătirii unei întregi generații. El spune că actualii rezidenți cu care lucrează sunt bine pregătiți, motivați și activi profesional. Printre cei respinși se află, potrivit profesorului, și medici care au promovat în vara acestui an examenul european de cardiologie, cu punctaje foarte bune.

Mai mulți candidați au acceptat să vorbească pentru Libertatea.ro numai sub protecția anonimatului. Ei spun că se tem de consecințe asupra probelor practice și angajării, deoarece depind în continuare de profesorii din comisiile de examen.

„Am pierdut un punct întreg doar pentru că nu am scris un singur cuvânt la un subiect, deși explicația mea clinică și investigațiile menționate erau perfect corecte. Ne gândim serios să acționăm în instanță. Nu vorbim deschis cu nume și prenume pentru că ne punem toată lumea în cap și nu vrem să-i supărăm pe profesori, fiindcă tot de ei dăm la examenul practic. Dar dacă toți vom tăcea, nu o să se schimbe nimic în țara asta”, a declarat pentru Libertatea.ro un medic rezident la Medicină de laborator, respins la examen.

„Noi, rezidenții, ținem spitalele în picioare, facem gărzi, îngrijim pacienți zi de zi. Suntem considerați incompetenți numai la examenele astea de toceală, dar în viața de zi cu zi suntem buni la muncă”, a mai spus același medic.

Consecințele asupra locului de muncă sunt invocate și de un candidat la Psihiatrie. Acesta susține că nu s-a acordat punct din oficiu.

„Cerința la examen era una, în barem era punctat cu totul altceva. Suntem bătaia de joc a statului. Dorim anularea examenului, sau anularea baremului. Am rămas șomeri, cu rate la bănci și fără nicio siguranță a zilei de mâine”, a declarat candidatul, care a vorbit anonim pentru Libertatea.ro.

Un alt candidat respins spune că rectoratul unei universități de medicină i-a răspuns că metodologia nu prevede posibilitatea contestării baremului.

În rândul rezidenților circulă și suspiciunea că baremul național ar fi fost generat cu programe de inteligență artificială și preluat fără o verificare minuțioasă de către comisie. Aceasta este o suspiciune a candidaților.

În disputa privind rezultatele, unii profesori susțin că notele reflectă pregătirea insuficientă a candidaților. Alți membri ai comisiilor și coordonatori de rezidențiat consideră că evaluarea nu a reflectat pregătirea demonstrată în activitatea clinică.

Casian avertizează că, dacă problemele se repetă și autoritățile nu găsesc o soluție, medicii mai tineri ar putea fi încurajați să plece din România și să susțină examenul european în altă țară.

„Cred că a fost un examen de moarte subită cardiacă, iar acum așteptăm resuscitarea”, a adăugat el.

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) a transmis Ministerul Sănătății o adresă oficială în care reclamă erori de redactare. Printre exemple se află solicitarea unor definiții la subiecte de diagnostic și depunctarea pentru manifestări clinice care nu erau precizate în cerință.

Organizația solicită trei măsuri:

• Recorectarea lucrărilor și refacerea baremelor de către o comisie independentă de contestații, pentru examenele la care rata locală de promovare a scăzut sub 30%.
• Organizarea unei sesiuni extraordinare până la sfârșitul anului 2026, dacă refacerea baremelor nu este tehnic posibilă. Organizația invocă precedentul de la Medicina de Urgență din 2025.
• Formularea explicită și transparentă a cerințelor pentru comisiile de examen din sesiunile viitoare.

Conf. univ. dr. Silviu Ionel Dumitrescu, membru al comisiei naționale care a redactat subiectele și baremul la Cardiologie, a vorbit public despre rezultatele rezidenților din centrul său.

„Mă doare să îi văd pe rezidenții pe care îi cunosc și îi apreciez confruntați cu această dezamăgire, după ani de muncă și pregătire. În rândul rezidenților din centrul nostru, rata de promovare a fost de aproximativ 50%, iar procente asemănătoare au fost semnalate în majoritatea centrelor universitare. Pentru unii dintre ei, rezultatul nu reflectă pregătirea și judecata clinică demonstrate zi de zi alături de noi”, a afirmat Dumitrescu, într-o declarație publică relatată de Libertatea.ro.

El cere clarificarea sesizărilor, corectarea eventualelor erori confirmate și analizarea modului în care a fost stabilit pragul minim de promovare, nota 7,00, în raport cu strictețea baremului. Pentru reformarea evaluării, propune susținerea unei disertații pe baza portofoliului de cazuri clinice din rezidențiat, reconfigurarea probei practice și recunoașterea examenului european.

În prezent, EECC este facultativ și nu are valoare juridică în România. Alexandru Popescu propune echivalarea examenului european de bază în cardiologie, European Exam in Core Cardiology (EECC), cu proba scrisă națională. El consideră că introducerea subiectelor unice urmărea standardizarea evaluării în țară, dar că diferențele față de anii precedenți și între regiuni impun o analiză obiectivă.

Profesorul spune că formatul actual pune accent pe memorarea și reproducerea aproape cuvânt cu cuvânt a informațiilor, listelor și tabelelor dintr-un manual. Prin tragerea la sorți a subiectelor, proba scrisă națională verifică aproximativ 20% din materie, în timp ce examenul european acoperă toate domeniile majore ale cardiologiei.

Potrivit lui Popescu, EECC este organizat de Societatea Europeană de Cardiologie de peste 15 ani și folosește întrebări cu răspunsuri multiple. Include cazuri clinice cu întrebări succesive, pentru a evalua și aplicarea cunoștințelor în situații concrete, nu doar reproducerea lor. Profesorul descrie procedurile de evaluare drept transparente, cu mecanisme de control al calității.

În opinia sa, echivalarea ar reduce problemele privind alegerea subiectelor, redactarea baremelor și diferențele de interpretare la corectare. El invocă modele deja aplicate în România: examenele europene din Anestezie și Terapie Intensivă și din Radiologie și Imagistică Medicală sunt recunoscute național. Extinderea mecanismului la Cardiologie și la alte specialități interesate ar necesita adaptări administrative și legislative.

Popescu a inițiat introducerea EECC în România în 2022, când era președinte al Societății Române de Cardiologie. La un sondaj realizat atunci au răspuns 113 rezidenți din mai multe centre universitare: 85% au susținut echivalarea cu proba scrisă națională, iar 77% au preferat examenul european. Profesorul propune repetarea sondajului după patru ani, pentru a urmări evoluția opiniilor.

În acești patru ani, rezidenții români au putut susține EECC gratuit, taxele fiind acoperite integral de Societatea Română de Cardiologie. Popescu spune că sprijinul a continuat și în mandatele succesorilor săi la conducerea societății, Ovidiu Chioncel și Dan Dobreanu.

În 2026, examenul european a fost susținut de 54 de candidați români, România ocupând locul 8 între cele 50 de țări participante, potrivit profesorului. Rata lor de promovare a fost de 85%, față de media internațională de 82%.

EECC este susținut anual de peste 1.000 de candidați din peste 50 de țări. Popescu arată că în Marea Britanie, Irlanda, Elveția, Finlanda și Spania acesta a înlocuit examenul național.

Profesorul susține că evaluarea pentru titlul de specialist trebuie să verifice înțelegerea, raționamentul clinic și capacitatea de a lua decizii pentru exercitarea independentă a profesiei, atât în urgențe, cât și în practica programată.

„Nu trebuie să facem examenul mai ușor, ci mai relevant clinic, mai echitabil, mai bun”, a precizat Popescu în declarația publicată de Libertatea.ro.

Colegiul Medicilor din România a cerut pe 14 octombrie 2026 verificarea atentă și unitară a contestațiilor depuse la Ministerul Sănătății. Instituția solicită rigoare, transparență și respect față de pregătirea rezidenților, astfel încât erorile de barem să nu le afecteze parcursul profesional.

„Întrucât sesiunea se încheie pe 3 noiembrie, am solicitat rezolvarea de urgență a acestor probleme. Este esențial ca semnalele noastre să fie tratate cu seriozitate, astfel încât încrederea medicilor rezidenți în corectitudinea examenului să nu fie compromisă”, au transmis reprezentanții SMMR în adresa oficială către Ministerul Sănătății.

Decizia privind eventuala reevaluare a lucrărilor sau organizarea unei sesiuni extraordinare se află la Ministerul Sănătății.