Nicușor Dan i-a transmis lui Macron îngrijorarea României după atacurile cu drone asupra navelor

Discuția a fost anunțată de șeful statului sâmbătă, 17 octombrie, într-un mesaj pe Facebook, potrivit Știri pe surse. Nicușor Dan, președintele României, a descris astfel convorbirea în postarea sa: „Am avut ieri o discuție foarte bună cu Președintele Franței, Emmanuel Macron. Parteneriatul strategic dintre România și Franța reprezintă un pilon esențial al securității noastre comune și al cooperării bilaterale”.

Despre atacurile recente și poziția transmisă omologului francez, el a precizat: „Am exprimat profunda îngrijorare a României cu privire la recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră și, în acest context, am apreciat solidaritatea și sprijinul exprimate de Franța pentru siguranța navigației în regiune”.

Franța a răspuns cererii de echipamente în 24 de ore

La Bruxelles, după Consiliul European din 16 octombrie, Nicușor Dan a anunțat că Franța se oferise să trimită echipamente pentru securitatea din Marea Neagră. Specialiștii francezi au început discuțiile cu partea română pentru a stabili necesarul.

Solicitarea adresată Uniunii Europene și aliaților privește amenințările reprezentate de dronele aeriene și navale pentru litoral și pentru navele aflate lângă țărmul românesc. Sprijinul cerut este temporar, până la primirea echipamentelor achiziționate prin programul european SAFE, a căror sosire este așteptată în următorii ani.

Într-o înregistrare B1 TV publicată pe YouTube la 17 octombrie 2026, președintele a explicat durata ajutorului solicitat: „Am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le am comandat pe safe vor veni în România”, a declarat Nicușor Dan.

Despre rapiditatea reacției franceze, acesta a precizat că „în 24 de ore deja Franța a răspuns”.

Șeful statului a invocat relația foarte bună dintre cele două țări și a spus că amenințarea actuală pentru nave nu exista anul trecut. În privința sprijinului din partea celorlalte state partenere, a adăugat: „sunt convins că alți aliați vor răspunde”.

Anterior, prin declarația din joi, 15 octombrie, Ministerul francez de Externe condamnase atacurile produse lângă coastele românești și bulgare. Instituția le-a considerat inacceptabile și o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Franța și-a afirmat solidaritatea cu ambele țări, precizând că securitatea acestora este o prioritate.

Incidentele din ultimele săptămâni au afectat securitatea navigației comerciale și a transporturilor de mărfuri. București și Sofia au solicitat măsuri suplimentare atât în cadrul NATO, cât și la nivelul Uniunii Europene.

România a intensificat cooperarea cu Bulgaria și Turcia

România lucra deja cu Bulgaria și Turcia pentru eliminarea minelor și protejarea navigației. Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, 16 octombrie, că această cooperare s-a intensificat în 2026 și cuprinde și protecția infrastructurii critice, potrivit Mediafax.

Țoiu a explicat că sporirea capacității de supraveghere prin radar este legată de incidentele cu drone marine produse lângă portul Constanța sau în interiorul perimetrului său. Ministerul Apărării a acordat prioritate în acest an achizițiilor destinate apărării navale și urmăririi riscurilor, a precizat ministra.

Tot Oana Țoiu a anunțat pentru 20 octombrie reuniunea NATO dedicată securității Mării Negre. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a convocat întâlnirea la cererea României, după discuția cu Nicușor Dan și cu premierul Bulgariei.

Dialogul are loc în timpul protestelor din Franța

Emmanuel Macron se confruntă pe plan intern cu manifestații pornite în septembrie de la nemulțumirile elevilor și studenților. Finanțarea educației, deficitul de cadre didactice și condițiile din școli au fost primele motive ale protestelor.

Ulterior, mobilizarea s-a extins în țară și către alte categorii sociale. Au avut loc confruntări cu forțele de ordine, iar intervențiile acestora au generat controverse și acuzații de folosire excesivă a forței.

Revendicările protestatarilor vizează și:

• Scumpirea carburanților, a energiei și a alimentelor.
• Scăderea puterii de cumpărare.
• Finanțarea serviciilor publice.
• Proiectul de buget al guvernului francez.

Pentru manifestațiile din 13 octombrie, autoritățile au estimat participarea la 161.500 de persoane, în timp ce organizatorii au indicat 480.000.

O nouă mobilizare națională a fost anunțată pentru sâmbătă, 17 octombrie. Era așteptată participarea elevilor, studenților, organizațiilor sindicale și reprezentanților mișcării Vestelor Galbene, revenită în prim-planul protestelor.

Laurent Nuñez, ministrul francez de Interne, a anunțat că sunt estimate aproximativ 250 de adunări și 80 de marșuri. Autoritățile se așteptau la cel mult 150.000 de participanți în afara regiunii pariziene și la circa 40.000 în capitală. Protestele au loc într-o Franță marcată de dificultăți economice și fragmentare politică.

Candidatura lui Dacian Cioloș a intrat în discuția cu Macron

Convorbirea a inclus și demersul diplomatic pentru conducerea Francofoniei. Despre acest subiect, Nicușor Dan a mai transmis: „Totodată, am continuat dialogul privind candidatura României pentru funcția de Secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei”.

România îl susține pe fostul premier Dacian Cioloș. Președintele i-a anunțat nominalizarea în martie 2026, iar depunerea oficială a candidaturii a avut loc pe 15 aprilie.

În competiție se află și trei candidate. Printre acestea este Louise Mushikiwabo, din Rwanda, actuala secretară generală, care candidează pentru încă un mandat. Până acum, conducerea organizației nu a fost deținută de un reprezentant din Europa de Est.

Alegerea secretarului general al Organizației Internaționale a Francofoniei este programată la summitul din Cambodgia, din 15-16 noiembrie 2026.