Romania pierde 700 MW dupa oprirea reactorului 2 de la Cernavoda. Pretul energiei va creste

Deficit urias acoperit din importuri

Oprirea lasă temporar centrala fără nicio producție de energie electrică. Această pierdere lovește un sistem deja fragil. România avea deja un deficit de producție de aproximativ 2.000 MW la orele de vârf. Diferența era acoperită prin importuri chiar și înainte de această nouă avarie.

Iar lucrurile stau destul de simplu la nivel economic. Când cererea e mare și producția scade, prețurile cresc automat pe piața de achiziție.

Radu Dudău, expert în energie și președinte Energy Policy Group, explică clar ce urmează pentru piață. „Închiderea unității 2 de la Cernavodă în următoarele 48 de ore va maximiza importurile de energie în orele de vârf de consum, cu impact asupra prețului energiei”, a declarat expertul.

Energia lipsă va fi cumpărată din exterior exact în intervalele în care cererea este deja ridicată. Costul mai mare se va propaga inevitabil în cheltuielile furnizorilor și ale companiilor mari consumatoare.

Seceta loveste in inima sistemului energetic

Valul de căldură și nivelurile scăzute ale apelor pun o presiune enormă pe producția industrială europeană, exact cum a semnalat Jurnalulnational într-o analiză publicată recent. La noi, același context a dus la vulnerabilități majore.

Debitul scăzut al Dunării afectase deja funcționarea Unității 1. Guvernul a fost nevoit să aloce fonduri suplimentare pentru lucrări de dragaj, absolut necesare pentru răcirea reactoarelor.

Cifrele pur și simplu nu arată bine pentru rețea.

Intervalul critic in care romanii pot ajuta

Raportările ANRE citate de Radu Dudău arată că populația consumă aproximativ 35% din energia disponibilă la nivel național în perioadele de caniculă. Presiunea maximă apare seara. Atunci aparatele de aer condiționat funcționează la maximum, iar producția internă trebuie completată de urgență din import.

V-ați gândit vreodată cât cântărește la nivel național gestul de a opri un simplu aparat de răcire seara?

Expertul indică momentul în care reducerea voluntară face diferența. „Aportul populației prin economisire voluntară va fi foarte valoros. Este vorba în special de intervalul critic dintre orele 20 și 23, când aparatele de aer condiționat încă evacuează căldura de peste zi. Cei care pot ieși în aer liber, în parcuri sau la terase, ar fi bine să o facă. Este o probă de solidaritate socială pe care o putem trece fără sacrificii prea dureroase”, a explicat președintele Energy Policy Group.

Industria risca opriri fortate de productie

Dar riscul imediat nu este distribuit egal în economie. Dacă vremea agravează dezechilibrul dintre producție și cerere, Guvernul ar putea merge mai întâi spre reducerea temporară a consumului pe marile platforme industriale.

Până la urmă, sistemul era deja tensionat la orele de vârf chiar și cu reactorul funcțional.

Radu Dudău a descris direct acest scenariu dur. „Deci, dacă ies din sistem și cei 700 de megawati de la unitatea 2, atunci deficitul crește și decidenții, într-un scenariu meteorologic sever, s-ar putea să fie în situația de a lua decizii de tăieri, adică, așa cum marii consumatori industriali au anunțat, pot fi forțați să oprească producția, de exemplu”, a avertizat Dudău.

Planurile Ministerului Energiei se lovesc de seceta

Presiunea acestor 48 de ore aduce în atenție și o limită structurală a centralei (construită cu tehnologia anilor ’80). Ministerul Energiei are în plan construirea reactoarelor 3 și 4.

Numai că extinderea nu înseamnă doar capacitate nouă, ci și lucrări suplimentare masive pentru răcire. Menținerea aceluiași sistem ar cere o amenajare hidrotehnică complexă pe Dunăre, tocmai pentru că problemele de debit afectează direct unitățile existente.

Prin această oprire temporară, centrala de la Cernavodă pierde 10% din producția națională de energie.