România riscă tăieri din PNRR pentru 4500 de proiecte. Recepția trebuie finalizată în august

Banii europeni trec pe bugetul național

Din cele peste 15.000 de proiecte finanțate la nivel național, un număr uriaș încă așteaptă actele finale. Iar lucrurile se mișcă extrem de greu în administrația locală.

Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat deja o teleconferință de urgență cu miniștrii de resort, prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din teritoriu pentru a forța recuperarea acestor întârzieri masive.

„În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp. (…) Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene”, a transmis Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

Capcana birocrației la firul ierbii

Cum ajungem să pierdem banii chiar și pe clădiri deja construite? Recepția nu înseamnă doar terminarea efectivă a lucrărilor pe șantier.

Așa cum explică o analiză publicată recent de Jurnalulnational, procedura tehnică include obligatoriu înscrierea proiectelor în cartea funciară și încărcarea tuturor documentelor finale în platforma electronică dedicată.

Aici se blochează finanțarea.

Să fim serioși, birocrația bate adesea betonul turnat pe șantier. Un dosar administrativ neînchis la timp anulează banii europeni pentru investiții locale absolut vitale (dotarea școlilor, dispensare, reabilitarea și anveloparea blocurilor, lucrări de infrastructură).

Dacă primarii nu rezolvă hârtiile, presiunea se mută automat de pe fondurile europene direct pe bugetul național. Până la urmă, facturile constructorilor trebuie plătite din banii statului dacă finanțarea europeană pică. Miza este cu atât mai mare cu cât de anumite jaloane din PNRR, inclusiv de Legea salarizării, depind alte tranșe de finanțare europeană în valoare de sute de milioane de euro.

Situația creșelor construite cu bani europeni

Un exemplu concret al acestui blocaj birocratic vine din București. O nouă creșă a fost inaugurată în Sectorul 6, în prezența premierului Ilie Bolojan, a ministrului Dezvoltării Cseke Attila și a primarului interimar Paul Moldovan. Aceasta este a 96-a unitate finalizată la nivel național prin programul guvernamental „Sfânta Ana”, derulat de Compania Națională de Investiții împreună cu autoritățile locale.

„În Sectorul 6, încă avem un deficit de locuri în creșe și aproximativ 600 de copii anual rămân fără locuri la creșe, din păcate. Cu acest tip de proiecte finanțate din bani europeni reușim să reducem din acest deficit de locuri pe care îl avem. Aici o să avem 60 de locuri noi pentru copiii din Sectorul 6”, a declarat Paul Moldovan la inaugurare.

„Programul guvernamental de Construire Creșe «Sfânta Ana» are în portofoliu astăzi 247 de construcții de creșe, din care 110 se finanțează din fonduri europene prin PNRR, care se finalizează în această lună, până la sfârșitul lunii august, și celelalte, care sunt pe finanțare națională”, a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Și totuși, clădirile goale nu rezolvă problema părinților care se întorc la muncă. Pentru aceste creșe nou construite, Guvernul urmează să aprobe în maximum două săptămâni un memorandum de deblocare a posturilor necesare funcționării lor din această toamnă.