România și Ucraina cresc capacitatea Canalului Sulina

Față de presiunea tot mai mare de pe rutele alternative la Marea Neagră, Canalul Sulina capătă o miză logistică și mai mare pentru porturile ucrainene de la Dunăre. Ucraina are exporturi cumulate de produse agricole estimate la 37,5 milioane de tone.

Deciziile au fost discutate de reprezentanți ai Administrației Porturilor Maritime Ucrainene, ai Ministerului Politicii Agrare din Ucraina, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos și ai Comisiei Europene.

Centru comun de coordonare pentru trafic mai rapid

Prima schimbare convenită este crearea unui centru comun de coordonare între Administrația Porturilor Maritime Ucrainene și Administrația Fluvială a Dunării de Jos. Rolul lui este comunicarea operativă permanentă și coordonarea traficului naval.

Pentru nave, asta înseamnă că schimbul de informații dintre partea ucraineană și partea română va fi făcut printr-un mecanism comun, nu prin intervenții separate. Ținta anunțată este scurtarea întârzierilor la tranzit.

România va procesa mai multe nave în același timp

Un pas concret asumat de partea română este creșterea numărului echipelor de control vamal și de frontieră. Efectul urmărit este procesarea simultană a mai multor nave care intră pe această rută.

În paralel, continuă proiectul PRIMUS, care prevede posibilitatea tranzitului navelor pe timp de noapte pe Canalul Sulina. Pentru operatorii de transport, această măsură înseamnă folosirea canalului pe un interval mai lung din zi.

Au fost convenite și instruiri comune pentru agenții navali și brokerii vamali din Ucraina și România. Acestea vor viza procedurile de control și formalitățile Schengen, adică pașii administrativi care pot încetini trecerea unei nave dacă documentele nu sunt pregătite corect.

Părțile au pus accent și pe pregătirea și procesarea corectă, la timp, a tuturor documentelor necesare tranzitului flotei. În practică, întârzierile provocate de acte ar urma să fie reduse chiar înainte ca nava să ajungă la control.

Canalul Sulina este legat direct de porturile ucrainene de la Dunăre

Potrivit AgroBiznes, părțile vor lucra și la sincronizarea planurilor de dezvoltare a Canalului Sulina cu necesitățile porturilor ucrainene de la Dunăre. Asta leagă direct investițiile și organizarea traficului de fluxul real de marfă.

Canalul Sulina are o importanță strategică pentru funcționarea acestor porturi, mai ales în contextul în care exportatorii caută alternative la rutele din Marea Neagră. Presiunea s-a mutat astfel și pe infrastructura românească de pe brațul dunărean.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos a fost deja implicată în menținerea navigabilității, după operațiuni de dragaj în Dunăre pentru îmbunătățirea debitului. Aceste lucrări au susținut funcționarea rutei folosite acum mai intens de traficul comercial.

La finalul discuțiilor, Ucraina, România și Comisia Europeană au convenit să colaboreze pentru creșterea numărului de nave care pot tranzita canalul și pentru consolidarea stabilității coridorului de transport dunărean. Pentru porturi, brokeri și operatorii navali, schimbarea imediată este presiunea de a lucra cu documente complete și cu proceduri comune pe ruta Sulina.