Romania a depus vineri, 27 decembrie 2024, cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Solicitarea include 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta fondurilor europene nerambursabile, conform Romania Insider.
"Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, al cărui succes determină dezvoltarea economiei naționale din multiple perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică", a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit Digi24.
Principalele realizări incluse în cererea de plată
Cererea de plată cuprinde mai multe jaloane importante pentru modernizarea infrastructurii și instituțiilor româneşti. Printre acestea se numără adoptarea conceptelor de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru modernizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor.
De asemenea, au fost înființate oficii de tip "one-stop-shop" pentru servicii de consultanță energetică, iar 15% din acțiunile Hidroelectrica au fost listate la bursă. În sectorul justiției, au intrat în vigoare legile de organizare judiciară, s-a atins o rată de ocupare de 85% a posturilor de procuror din cadrul DNA și s-au realizat investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar.
Progrese semnificative în sănătate și servicii sociale
Fiecare minister a trebuit să îndeplinească jaloane specifice pentru această a patra cerere de plată. Ministerul Sănătății a renovat sau a echipat peste 2.000 de cabinete de medicină de familie, reprezentând un pas important în modernizarea sistemului de sănătate din mediul rural și urban.
Ministerul Muncii a modernizat 50 de centre de zi comunitare pentru persoanele cu dizabilități, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor sociale destinate acestei categorii vulnerabile.
Calendarul evaluării și aprobării fondurilor
Comisia Europeană are un termen maxim de 60 de zile pentru a evalua și aproba cererea de plată depusă de România. Această perioadă este standardizată pentru toate statele membre ale Uniunii Europene care beneficiază de finanțări prin PNRR.
În cazul în care toate criteriile sunt îndeplinite, România va primi cei 2,62 miliarde de euro solicitați, fonduri care vor fi direcționate către continuarea proiectelor de modernizare și reformare.
Istoricul cererilor de plată PNRR
Prima cerere de plată PNRR a României, în valoare de 3 miliarde de euro, a fost trimisă Comisiei Europene pe 31 mai 2022 și aprobată în septembrie 2022, acoperind 21 de jaloane și ținte. Aceasta a marcat începutul implementării efective a planului de redresare.
Pe 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere de plată, în valoare de 3,22 miliarde de euro, condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane pentru primele două trimestre din 2022. Această solicitare a fost evaluată pozitiv în iunie 2023.
A treia cerere de plată a fost trimisă în decembrie 2023, dar plata a fost efectuată doar parțial. Toate jaloanele conexe trebuiau să fie îndeplinite până pe 28 noiembrie, însă România nu a finalizat jaloanul 215, referitor la pensiile magistraților.
Provocări actuale și perspective
În prezent, nu se știe exact dacă fondurile vor fi primite de la Comisia Europeană, având în vedere că Curtea Constituțională urmează să discute legea privind pensiile de serviciu ale magistraților pe 28 decembrie. Această decizie ar putea influența aprobarea tranșei curente.
România a primit o alocare totală de 28,5 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, din care 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile și 14,9 miliarde de euro constau în împrumuturi. Această sumă plasează țara noastră printre beneficiarii importanți ai fondurilor europene de redresare post-pandemie.
Impactul asupra dezvoltării economice
Fondurile PNRR reprezintă o oportunitate fără precedent pentru modernizarea României în multiple sectoare cheie. Investițiile în digitalizare, infrastructură și eficiență energetică vor contribui la creșterea competitivității economiei românești pe termen lung.
Proiectele finanțate prin PNRR vizează nu doar repararea efectelor pandemiei COVID-19, ci și pregătirea țării pentru provocările viitorului, inclusiv tranziția verde și transformarea digitală.
