Românii activi din urban se tem de pensie, dar mulți nu sunt pregătiți financiar. Studiul arată unde se rupe echilibrul

54% dintre respondenți spun că nu sunt pregătiți financiar pentru pensionare, în timp ce 60% declară că sunt preocupați de veniturile pe care le vor avea după retragerea din activitate. Diferența dintre grijă și pregătire apare astfel chiar în datele cercetării.

Studiul „Sistemul de pensii din România. Percepții ale populației urbane” a fost realizat de Quantix pentru Banca Transilvania, în august 2026, în rândul românilor din mediul urban cu vârste între 25 și 64 de ani. Cercetarea a combinat interviuri în profunzime și componentă cantitativă.

Pentru angajații care își fac deja calculele pentru anii de după muncă, rezultatul cel mai clar este acesta: nesiguranța legată de veniturile viitoare este mai răspândită decât pregătirea financiară propriu-zisă. Asta mută discuția dinspre percepție spre planificarea concretă a veniturilor suplimentare.

Scriam pe 3 septembrie că Senatul a adoptat tacit proiectul cu reducerea de 85% a unor pensii, dar măsura nu se aplică încă și merge la Camera Deputaților. Noul studiu privește altceva: cum văd oamenii activi din urban veniturile de după retragerea din activitate.

Românii urbani se uită întâi la Pilonul 2, apoi la munca după pensionare

Când își imaginează din ce vor trăi la pensie, 55% dintre participanți iau în calcul pensia privată obligatorie, adică Pilonul 2. Este sursa menționată cel mai des, peste serviciile pe care le-ar putea presta după pensionare, indicate de 25% dintre respondenți.

În aceeași listă apar și alte forme de sprijin financiar pentru perioada de după carieră:

• 55% iau în calcul Pilonul 2, pensia privată obligatorie.
• 25% menționează venituri din servicii pe care le-ar putea presta după pensionare.
• 22% iau în calcul Pilonul 3.
• 20% menționează depozitele bancare.

Datele arată și unde apare un gol de informare. 41% dintre participanți consideră că știu bine cum funcționează Pilonul 2, în timp ce doar 20% spun același lucru despre Pilonul 3. Tocmai această diferență explică de ce pensia privată facultativă intră mai rar în calculele lor.

Subiectul a fost relatat și de Observator News, iar datele centrale ale cercetării au fost prezentate și de Adevărul.ro. În același context, Grupul Banca Transilvania arată că administrează economii de aproape 13 miliarde de lei și contribuie la economiile pentru pensie ale peste 900.000 de participanți.

Pensionarea este văzută tot mai mult ca o perioadă activă

Studiul mai arată o schimbare de perspectivă: pensionarea nu mai este asociată doar cu ieșirea din activitatea profesională. Românii o leagă tot mai mult de o etapă în care vor să rămână activi, ceea ce înseamnă că venitul de după carieră este privit și prin prisma stilului de viață dorit.

Printre activitățile pe care respondenții le văd în această perioadă apar călătoriile în România și în străinătate, timpul petrecut cu familia și prietenii și gătitul. Pentru aceste planuri, siguranța financiară este tratată ca suport pentru activitățile care aduc satisfacție, nu doar ca o sumă lunară de supraviețuire.

Aproape jumătate dintre respondenți spun că sunt interesați de informațiile despre pensii. În ultimul an, 47% au discutat despre pensii, iar 32% au citit informații despre sistemul de pensii. Interesul există, dar nu se traduce complet în sentimentul că perioada de după muncă este deja pregătită financiar.

„Diferența dintre aceste aspirații și nivelul de pregătire financiară explică preocuparea tot mai mare pentru economisire și planificare pe termen lung”, notează autorii studiului Quantix în cercetarea „Sistemul de pensii din România. Percepții ale populației urbane”.