Românii au cel mai redus nivel de îndatorare din întreaga Uniune Europeană, cu o datorie a gospodăriilor echivalentă cu doar 12,3% din PIB. La polul opus se află cetățenii din nordul continentului, olandezii atingând un nivel record de 93,5%. Cifrele oficiale arată o prăpastie uriașă între vestul bogat, care trăiește pe credit, și estul mult mai precaut cu banii.
Țările bogate și dependența de credite ipotecare
Datele Eurostat arată că, în 2025, Datoria gospodăriilor din Uniunea Europeană a reprezentat 49,4% din PIB. În zona euro, procentul urcă ușor la 50,7%. Dar lucrurile stau complet diferit când ne uităm la țările luate individual, unde politicile bancare locale dictează comportamentul cetățenilor.
Cifrele vorbesc de la sine.
Șapte state membre ale UE au datorii ale gospodăriilor care depășesc 55% din PIB, iar toate se află în nordul sau vestul Europei. Țările de Jos conduc detașat clasamentul cu 93,5%, urmate de Danemarca cu 84,1% și Suedia cu 82,3%. Până la urmă, sistemele financiare din aceste state încurajează masiv creditarea ipotecară pentru achiziția de locuințe. Urmează Finlanda cu 62,9%, unde datoria este generată în principal de împrumuturile pentru clădiri rezidențiale, și Luxemburg cu 60,5%, deși aici aproape jumătate dintre cetățeni nu au datorii deloc. În Franța (59,5%), piața este dominată de creditele ipotecare cu dobândă fixă, iar acordarea împrumuturilor este strict reglementată de stat.
Avertismentul venit de la Bruxelles pentru populație
Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, experții explică exact de ce aceste procente contează enorm pentru stabilitatea financiară a fiecărei familii. Datoria gospodăriilor include obligații precum creditele ipotecare, creditele de consum și alte împrumuturi contractate.
Comisia Europeană consideră că depășirea pragului de 55% din PIB poate reprezenta un risc macroeconomic, deoarece un grad ridicat de îndatorare a populației poate amplifica efectele unei crize economice. Suedia are deja o economie puternic dependentă de creditele ipotecare cu dobândă variabilă (un detaliu care expune direct familiile la fluctuațiile dure ale dobânzilor). Portugalia se află într-o situație similară, la un nivel de 53,9%, unde peste 90% din creditele ipotecare au dobânzi variabile sau mixte. În Cipru, nivelul a ajuns la 54,2%, gradul de îndatorare scăzând puternic din 2016, însă o parte importantă a datoriei este încă reprezentată de credite neperformante.
V-ați gândit vreodată cum arată situația în țările mediteraneene, cele care au trecut prin crize economice severe de-a lungul anilor?
Ei bine, sudul Europei a învățat lecția prudenței. Gospodăriile din Italia au datorii echivalente cu doar 35,9% din PIB. Urmează Grecia cu 38,0% și Spania cu 42,9%. Și deși guvernele de la Roma sau Atena se numără printre cele mai îndatorate de pe continent, cetățenii de rând evită să se lege prea mult de bănci.
Unde se situează România și vecinii ei din regiune
Dincolo de cifrele țărilor dezvoltate, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul datoriilor bancare ale populației. Cu doar 12,3% din PIB, românii preferă clar să stea departe de credite masive și să evite riscurile financiare pe termen lung.
Iar situația este oarecum similară în toată regiunea noastră. Imediat înaintea României se situează Ungaria cu 18,3% și Letonia cu 19,8%. Polonia înregistrează 22%, Lituania 23,6%, Irlanda 23,9%, Slovenia 24,8%, în timp ce vecinii bulgari au ajuns la un prag de 28%. Lista statelor cu cetățeni puțin îndatorați este completată de Croația cu 31,3% și Cehia cu 31,5%.
Germania ocupă abia locul 10 în topul european al îndatorării, cu 49,0%. Acolo, o piață extinsă a locuințelor închiriate, chiriile relativ accesibile și lipsa unor facilități fiscale pentru dobânzile la creditele ipotecare au redus direct nevoia oamenilor de a face împrumuturi mari pentru case.
Numai că piața creditării rămâne extrem de dinamică în alte părți ale continentului. În Belgia, de exemplu, un număr ridicat de gospodării dețin locuințe cumpărate prin bănci, iar creditarea a crescut mare pe parcursul anului 2025, ducând datoria populației la 56,4% din PIB.
