Românii continuă să piardă sume uriașe de bani și proprietăți pentru că aleg să parafeze înțelegeri majore pe simple bucăți de hârtie. Chiar și în anul 2026, practica folosirii chitanțelor de mână face victime în instanțe, unde procesele durează ani de zile și golesc buzunarele păgubiților.
Laura Badiu, președinta Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR), avertizează că evitarea unui specialist duce direct la dezastru financiar. „Notarul previne litigiile și face o justiție preventivă care protejează patrimoniul”, a declarat șefa UNNPR.
Capcana chitanțelor de mână
Oamenii dau bani grei pe baza unor promisiuni scrise acasă. Numai că vânzătorul se răzgândește brusc sau decedează, iar moștenitorii refuză să recunoască acea chitanță de mână. Păgubitul ajunge în fața judecătorilor, cheltuie enorm și pierde procesul.
„De asta sunt importanți notarii, pentru că securizează circuitul civil prin această funcție, funcția de prevenție, care funcționează atât înainte de efectuarea actului, cât și concomitent cu efectuarea unui act juridic”, a explicat Laura Badiu.
Iar munca dintr-un birou notarial nu se rezumă deloc doar la tranzacții imobiliare. Așa cum arată datele dintr-un interviu publicat recent de Hotnews, notarii gestionează constant divorțuri, partaje și inventarierea patrimoniului succesoral direct la domiciliul defunctului.
Taxele statului plătite la biroul notarial
Mulți români se plâng de costurile mari la notar. Nu-i chiar așa, pentru că o mare parte din sumele lăsate acolo reprezintă de fapt impozite colectate strict pentru stat. Un exemplu clar este impozitul special prevăzut de Legea nr. 17 pentru terenurile agricole deținute mai puțin de opt ani. Birourile notariale încasează acești bani și îi virează mai departe (fără a percepe absolut niciun comision pentru această operațiune).
„Am spus de nenumărate ori că volumul sarcinilor administrative, care nu au legătură cu profesia noastră, aceea de jurist, ne transformă într-un fel de funcționari pentru diverse entități, pornind de la obligațiile de raportare a taxelor încasate cu titlu de impozit și terminând cu obligațiile de raportare către Institutul Național de Statistică. Toate aceste sarcini administrative grevează suplimentar activitatea biroului notarial”, a precizat președinta UNNPR.
Sistemul atrage totuși tineri. Anual, între 55 și 60 de noi notari intră în profesie prin concursuri organizate cu profesori universitari și reprezentanți ai Ministerului Justiției.
Mituri care te lasă pe drumuri
V-ați gândit vreodată cine vă moștenește casa dacă nu aveți copii?
O legendă urbană extrem de periculoasă spune că soțul supraviețuitor primește automat întreaga avere. Fals. Dacă nu există un testament făcut în timpul vieții, averea se împarte între soțul rămas în viață și rudele celui decedat, putând ajunge chiar la veri primari dintr-o altă localitate pe care familia nu i-a văzut niciodată.
Un alt mit desființat de specialiști se referă la bunurile proprii. Oamenii cred că dacă locuiesc mai mult de cinci ani în casa soțului, imobilul devine bun comun. Cert e că legea spune altceva. Chiar și după 30 de ani de căsătorie, bunul propriu rămâne exclusiv al persoanei respective.
„Acesta este motivul pentru care oamenii trebuie să apeleze la un profesionist. Trebuie să apeleze la un notar. Informațiile pe care le au trebuie să fie corecte”, a subliniat Laura Badiu.
Legile lovesc dur când sunt ignorate.
Protecția bătrânilor și dosarele penale
Până la urmă, notarii trebuie să protejeze și persoanele vulnerabile. Când un vârstnic trecut de vârsta de pensionare, fără familie obligată la întreținere, vrea să încheie un act pentru a-și asigura îngrijirea, procedura se face obligatoriu în prezența reprezentanților autorității tutelare din cadrul primăriei.
Dar istoria proprietăților din România a creat situații juridice imposibile. În comunism, legea interzicea deținerea a două case. Oamenii făceau donații false sau vindeau fictiv a doua casă rudelor. După 1990, birourile notariale s-au umplut de cetățeni cu o solicitare clară.
„Am venit să întoarceți actele”, cereau românii, așteptând ca notarul să anuleze pur și simplu tranzacțiile vechi.
Și astăzi apar conflicte majore. La 10 sau 20 de ani după semnarea unor documente perfect legale, părțile sau moștenitorii se răzgândesc. Pentru că nu pot desființa actele pe cale civilă, recurg la plângeri penale împotriva notarilor doar pentru a forța anularea convențiilor inițiale. UNNPR a luat deja măsuri stricte în cazurile reale de abateri, aplicând procedurile de suspendare sau excludere din profesie pentru cei găsiți vinovați.
