Roxana Capătă, Ford România: Un raport toxic de 3 la 1 între mașinile SH și cele noi în România

Un raport toxic și o economie gri

Problema importurilor masive de vehicule second-hand este una veche, dar cifrele o fac și mai îngrijorătoare. Potrivit șefei Ford, dezechilibrul este de-a dreptul periculos, nu doar pentru piața auto, ci și pentru siguranța și mediul înconjurător. E drept că prețul este un factor, dar consecințele sunt ignorate.

„De ani mulți vedem un raport toxic de 3 la 1 între importul de mașini second hand și vânzările de mașini noi. Majoritatea acestor mașini, peste 70%, sunt sub Euro 4, deci pun o problemă de siguranță și de mediu fenomenal de mare”, a declarat Roxana Capătă în cadrul unei discuții cu presa.

Mai mult, aceasta subliniază că o mare parte din această piață funcționează la limita legii. „În plus, în zona importului de mașini second-hand vorbim despre o zonă gri a economiei românești, majoritatea vehiculelor nefiind fiscalizate. Ceea ce ne dorim noi este o reconstrucție și o reglare a acestei concurențe un pic neloiale, dezechilibrate”.

De ce nu a funcționat programul Rabla

V-ați întrebat vreodată de ce, în ciuda zecilor de ediții ale programului Rabla, parcul auto din România este tot mai bătrân? Răspunsul este simplu: programul nu a atacat rădăcina problemei, adică importurile necontrolate.

Roxana Capătă consideră că este nevoie de o abordare mult mai complexă. Este necesar „un ecosistem coerent de politici publice, care să dea un cadru cât se poate de clar achiziției de mașini și, mai mult, de înnoirea parcului național auto. Dacă ne uităm istoric, programul Rabla nu a reglat această problemă. Doar în anumiți ani a estompat puțin învechirea parcului, dar nu a reglat acest raport toxic de 3 la 1”.

Legi făcute fără consultarea industriei

Recent, a apărut în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează, printre altele, și restricționarea importului de vehicule second-hand. Numai că, surpriză, cei direct afectați nu au fost chemați la discuții. Cum vine asta?

Capătă insistă că dialogul este esențial pentru ca o lege să aibă efectele scontate. „Orice proiect legislativ trebuie foarte bine discutat cu jucătorii din piață, de la producători, importatori, dealeri până la asiguratori și așa mai departe, astfel încât acest cadru legislativ chiar să aibă efect și să fie corect”, a punctat aceasta.

Mai bine fără Rabla 2026 decât cu piața blocată

În privința viitorului program Rabla, poziția Ford este una tranșantă și neașteptată. Compania nu stă cu mâinile în sân și a luat deja măsuri, fiind „proactivă. Avem propriile programe de simulare a cererii. Programul Rabla dezvoltat de Ford”.

Poziția este clară.

Iar declarația care arată cel mai bine frustrarea din piață este următoarea: „Dar eu spun și asta: prefer să nu avem Rabla 2026 decât să avem un blocaj al pieței exact ca în 2025, pe un fond macroeconomic mult mai prost decât anul 2025.”

Declarațiile directorului Ford vin în contextul în care Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), din care face parte și producătorul american, a propus deja Ministerului Mediului o serie de modificări la proiectul de Ordonanță de Urgență aflat în dezbatere publică.