Trei copii au murit de rujeolă în România anul trecut, iar acoperirea vaccinală ROR a scăzut la un minim periculos. Autoritățile lansează campania „Copil vaccinat = copil protejat” într-un moment critic, în plin sezon de transmitere a bolii. Un studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății arată însă că problemele sunt mult mai adânci decât simpla ezitare a părinților și țin de un sistem care uită să sune, nu are materiale informative și, uneori, discriminează.
Datele oficiale publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2025 sunt un semnal de alarmă roșu. România a înregistrat 3 decese cauzate de rujeolă, dintr-un total de opt la nivel european. Cifrele arată că, deși numărul total de cazuri în Europa a scăzut față de explozia din 2024, cu peste 35.000 de îmbolnăviri, situația rămâne gravă. În 2025, 7.655 de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă, iar 8 din 10 dintre acestea nu erau vaccinate.
Cei mai vulnerabili rămân copiii mici. Aproape jumătate dintre cazurile de anul trecut, mai exact 40%, au fost la copii sub cinci ani. Pentru a opri circulația virusului, care se transmite extrem de ușor prin aer, este necesară o acoperire vaccinală de cel puțin 95% cu ambele doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). România este însă la ani lumină de acest prag. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, acoperirea cu prima doză de vaccin ROR a scăzut în țara noastră de la 83% în 2022 la doar 78% în 2024. Și mai rău stăm la a doua doză, administrată la vârsta de 5 ani, unde acoperirea este de numai 62%.
De la uitare la discriminare: de ce rămân copiii nevaccinați
Dar de ce nu ajung părinții să își vaccineze copiii? Un studiu calitativ realizat la finalul anului 2024 de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și OMS România în comunități rurale și semi-urbane din Brașov, Timiș și Covasna a scos la iveală bariere sistemice, nu doar individuale. Părinții intervievați au menționat frecvent că pur și simplu nu au fost anunțați. Mulți se bazează exclusiv pe notificările de la medicul de familie, iar sistemul automat de mesaje text, deși există, nu trimite reamintiri pentru programările ratate. Nici personalul medical nu sună întotdeauna pentru a reprograma.
O altă problemă majoră este lipsa materialelor informative accesibile. Medicii de familie au la dispoziție puține instrumente vizuale, adaptate pentru părinții cu un nivel redus de educație, iar trainingul pentru a comunica empatic este limitat. În acest vid informațional, mediatorii sanitari și asistenții medicali comunitari improvizează adesea cu explicații verbale sau pliante simple, dar efortul lor nu poate acoperi deficitul la nivel național.
„În spatele fiecărui copil nevaccinat se află o poveste despre distanță, îndoială sau deconectare. Acest studiu aduce aceste voci în prim-plan și ne amintește că reconstruirea încrederii începe cu ascultarea”, a subliniat Dr. Caroline Clarinval, reprezentanta OMS în România.
Studiul a identificat și o barieră critică legată de percepția discriminării, în special în rândul familiilor de etnie romă. Unii părinți au descris sentimentul că nu sunt bineveniți în cabinete sau că sunt judecați pentru situația lor materială, ceea ce i-a determinat să renunțe. Alții s-au lovit de obstacole practice, precum lipsa actelor de identitate sau dificultăți în a înscrie copilul la un medic de familie, blocându-le astfel accesul la orice serviciu medical, inclusiv la vaccinare.
Ce vaccinuri sunt esențiale și ce soluții există
Martie este o lună crucială. Experții ECDC avertizează că rujeola are un caracter sezonier, cu vârfuri de transmitere la finalul iernii și începutul primăverii. De aceea, vaccinul ROR este esențial acum. Imunitatea se instalează în cel puțin două săptămâni de la administrare, așa că părinții sunt sfătuiți să verifice carnetul de vaccinări și să ia legătura cu medicul de familie cât mai repede.
Există și modele de bune practici. În județul Covasna, de exemplu, activitățile de informare din poartă în poartă ale mediatorilor sanitari au crescut încrederea și au dus la rate de vaccinare mai mari. Multe cabinete medicale acceptă pacienți fără programare pentru vaccinare sau oferă flexibilitate la ore, strategii care ajută enorm familiile cu program de lucru neregulat sau cu dificultăți de transport.
Apelul specialiștilor se îndreaptă și către adulți și adolescenți, care ar trebui să își verifice la rândul lor statusul vaccinal. Majoritatea celor care s-au îmbolnăvit în 2025 nu primiseră nicio doză de vaccin. Sabrina Bacci, șefa programului de boli prevenibile prin vaccinare de la ECDC, a punctat că imunizarea e mai mult decât un act de autoprotecție, ci și „unul de solidaritate”, protejându-i pe cei vulnerabili, precum sugarii prea mici pentru a fi vaccinați. Campania națională are, Deci, o misiune dublă: să recupereze urgent decalajul la copii și să reamintească tuturor că vaccinurile salvează vieți.
