Vladimir Putin se află într-un punct critic al ofensivei sale. În 2025, armata rusă a suferit 416.000 de victime pe front, reușind să ocupe la schimb mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru a susține mașinăria de război, Moscova a ajuns la fundul sacului cu voluntari și se pregătește să ia decizii economice și sociale extrem de nepopulare pentru populație.
O economie sufocată și granițe închise
Într-un studiu amplu publicat recent de Hotnews, analistul Nigel Gould-Davies (fost ambasador al Marii Britanii în Belarus în perioada 2007-2009) arată că statul rus nu a făcut încă o mobilizare completă. Iar asta este o raritate istorică. Prin comparație, Statele Unite au recrutat forțat 1,7 milioane de persoane în timpul războiului din Vietnam, dintre care 38% au fost trimise direct în luptă.
Dar modelul actual rusesc, bazat pe bonusuri generoase plătite soldaților cu contract, se apropie vertiginos de colaps. Capacitățile de producție sunt epuizate, iar deficitul forței de muncă a atins cote maxime, în timp ce afluxul de noi soldați nu mai acoperă pierderile masive.
„Kremlinul va trebui în curând să facă o alegere fundamentală: fie să-și mărească brusc cererile față de economie și societate, fie să-și reducă planurile militare”, notează raportul Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) de la Londra.
Țintele ucrainene și impactul regional
Dincolo de cifre, realitatea din tranșee dictează ritmul deciziilor politice. Echipajele de drone ale Kievului au un ordin clar de la comandanți. Ele trebuie să ucidă lunar mai mulți soldați decât reușește Moscova să recruteze, ținta asumată fiind de peste 30.000 de oameni pe lună. Oficialii ucraineni au confirmat la finalul lunii aprilie că acest obiectiv a fost atins timp de patru luni la rând.
Ce înseamnă asta concret pentru noi, cei aflați la doar câteva sute de kilometri de conflict? Când Rusia rămâne fără opțiuni și forțează o militarizare totală chiar la granița României, tensiunea pe flancul estic al NATO crește automat, iar economia noastră absoarbe șocurile prin fluctuații pe piața energiei și presiuni pe rutele comerciale de la Marea Neagră.
Întoarcerea la sistemul sovietic
Dacă decide să continue războiul la aceeași intensitate, statul rus va fi nevoit să „introducă măsuri stricte de comandă pentru a mobiliza resursele umane și materiale”. Până la urmă, regimul va declara o nouă mobilizare parțială și va impune restricții severe asupra „libertății muncii”. Cetățenii nu vor mai fi atrași cu salarii mari, ci trimiși obligatoriu în fabricile de armament sau pe linia frontului.
Și restricțiile de mișcare sunt pe masa decidenților de la Moscova. Peste 1 milion de ruși, majoritatea tineri activi și bine pregătiți profesional, au fugit deja din țară. Pentru a opri hemoragia, autoritățile pregătesc trecerea la o „economie complet militarizată”, controlând prețurile și preluând proprietăți, exact ca în perioada sovietică.
Frica de proteste și controlul internetului
Autorul studiului explică faptul că regimul „va încerca să evite o decizie dificilă, dacă va putea”. Numai că valul recent de întreruperi ale conexiunii la internet în Moscova și în alte regiuni arată că statul se pregătește pentru agitație socială.
Documentul IISS precizează clar că aparatul de stat acționează preventiv. „Kremlinul creează sisteme pentru a reprima agitația populară și rezistența față de planurile sale de a obține resurse mai multe și mai ieftine pentru război”. O mobilizare generală forțată „prezintă riscuri serioase pentru stabilitatea regimului”, arată experții britanici.
„Limitele capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriului popor, precum și limitele a ceea ce poporul este dispus să suporte nu sunt clare în acest moment”, avertizează analiza.
Infrastructura tehnică pentru aceste măsuri restrictive este deja operațională, după ce guvernul rus a unificat bazele de date ale comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră și a introdus oficial sistemul de citații electronice.
