În România funcționează în prezent cel puțin 166 de companii care au capital rusesc, o categorie care include societăți comerciale unde cel puțin unul dintre acționarii înregistrați oficial este cetățean al Federației Ruse. Dintre acestea, 77 de firme au fost înființate direct începând din anul declanșării invaziei ruse în Ucraina, un conflict armat aflat și astăzi în plină desfășurare la granițele țării.
Cifrele vorbesc de la sine.
Practic, în doar patru ani de la începutul războiului, cetățenii ruși au deschis pe teritoriul României aproape tot atâtea firme câte au fost înregistrate cumulat în precedentele trei decenii de economie de piață. Mai exact, de la căderea regimului comunist și până în anul 2022.
Capitala atrage majoritatea afacerilor noi
Bucureștiul a devenit rapid principala destinație aleasă de acești cetățeni pentru deschiderea unor afaceri, imediat după declanșarea războiului din țara vecină. Peste jumătate dintre companiile cu capital rusesc înființate în această perioadă tulbure au fost înregistrate exclusiv în Capitală, transformând orașul într-un pol principal de atracție pentru acești bani.
Datele financiare indică însă diferențe semnificative între sectoarele orașului, preferințele fiind extrem de clare. Sectorul 1 concentrează în mod detașat cele mai multe societăți, cu 15 firme noi înființate după anul 2022. Urmează la mică distanță Sectorul 3, unde figurează 12 companii, și Sectorul 2, cu 10 afaceri înregistrate oficial.
La polul opus găsim zonele de sud și vest ale orașului. În Sectorul 4 și Sectorul 6 au fost înregistrate cele mai puține companii deținute de cetățeni ruși, cu doar trei și, respectiv, patru societăți. Dincolo de cifre, un detaliu atrage atenția. O mare parte dintre acționarii ruși aflați în spatele acestor entități juridice sunt la prima lor experiență antreprenorială pe piața din România. Aceștia nu figurează în arhive ca deținând anterior alte societăți comerciale înregistrate în țara noastră, ceea ce arată un interes apărut brusc, strict în anii recenți.
Surpriza din provincie si ocolirea Dobrogei
Dar cum arată harta afacerilor în restul țării? V-ați gândit vreodată că noii investitori ar căuta zonele cu tradiție comunitară rusească?
Nu-i chiar așa.
Distribuția firmelor cu acționariat rusesc în afara Capitalei nu urmează absolut deloc harta comunităților istorice de ruși lipoveni din România. Deși în regiunea Dobrogea locuiește cea mai numeroasă comunitate de acest fel din țară, o analiză detaliată publicată recent de Libertatea arată că societățile comerciale deținute de cetățeni ruși nu sunt deloc concentrate aici.
În schimb, cele mai multe companii au fost identificate în județe din centrul și vestul țării. Această distribuție (structurată pe baza informațiilor disponibile pe platforma listafirme.ro) sugerează o orientare clară către zone cu o infrastructură economică mult mai dezvoltată, care oferă un acces mai bun la piețele de desfacere și oportunități de afaceri mai diversificate.
Iar clasamentul pe județe confirmă această strategie. Județul Ilfov are înregistrate opt firme cu acționariat rusesc. Urmează județele Timiș și Brașov, care găzduiesc împreună câte șase societăți de fiecare. În spatele acestora se află județul Cluj cu trei societăți, urmat de județele Mureș și Bihor, cu câte două companii înregistrate. Până la urmă, pragmatismul economic dictează locația noilor sedii.
Record de infiintari si pozitia oficiala a SRI
O privire de ansamblu indică o tendință accelerată și constantă de creștere a numărului de firme cu capital rusesc înființate după declanșarea războiului din Ucraina. Această evoluție a culminat surprinzător în anul 2025, perioadă în care au fost înregistrate nu mai puțin de 29 de noi societăți. Ca ordin de mărime, vorbim despre mai multe firme deschise pe parcursul acelui an decât în anii 2022 și 2023 luați împreună, o dinamică ce ridică semne de întrebare.
Și ce înseamnă asta concret pentru securitatea mediului de afaceri românesc, având în vedere sancțiunile internaționale și actualul climat geopolitic extrem de tensionat?
Serviciul Român de Informații (SRI) a evitat să spună clar dacă au fost semnalate sau evaluate la nivel instituțional riscuri asociate intrării pe piața românească a acestor investitori sau acționari proveniți direct din Federația Rusă. Reprezentanții instituției s-au rezumat să invoce Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, explicând scurt că informațiile cerute nu pot fi furnizate publicului larg.
„Activitatea SRI are caracter secret de stat, iar datele deținute de Serviciu din domeniul securității naționale fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii, și pe cale de consecință sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. A) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare”, a transmis oficial SRI.
Numai că lipsa unor clarificări suplimentare lasă deschisă problema monitorizării acestor capitaluri pe teritoriul României. În prezent, conflictul militar de la graniță rămâne în plină desfășurare, iar regimul sancțiunilor dictate împotriva Federației Ruse continuă să se aplice la nivelul tuturor statelor membre.
