Populația Uniunii Europene este pe cale să scadă cu 53 de milioane de persoane până în anul 2100, o contracție de aproape 12%. Iar România se numără printre statele cele mai afectate, cu o prognoză sumbră ce indică o pierdere de aproape un sfert din locuitori, conform celor mai recente proiecții publicate.
O hartă demografică redesenată
Datele arată o scădere a populației UE de la 452 de milioane în 2025 la 399 de milioane în 2100, un minus de 11,7%. Evoluția nu va fi însă uniformă. Din cele 30 de țări europene analizate, se estimează că 12 vor înregistra o creștere a populației, în timp ce 18 se vor confrunta cu scăderi. Aceste schimbări vor modifica fundamental și ierarhia statelor după numărul de locuitori, cea mai importantă modificare fiind că Spania va depăși Italia, devenind a treia cea mai populată țară din Uniune.
România, în topul țărilor cu cel mai mare declin
Anumite state vor fi lovite de-a dreptul catastrofal. Se preconizează că Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%) vor înregistra cele mai dramatice scăderi, pierzând peste 30% din populație până la finalul secolului. Imediat în urma lor se află un alt grup de țări cu prognoze la fel de îngrijorătoare.
Scăderi de peste 20% sunt estimate și în Bulgaria (-28%), Croația (-27%), Slovacia (-26,7%), România (-24,3%), Italia (-24%) și Ungaria (-22,5%).
Practic, vorbim de dispariția a unui sfert din populație.
Și alte țări vor avea pierderi semnificative, între 10% și 20%, printre care Portugalia (19,3%), Estonia (19,1%), Cehia (11,5%), Finlanda (10,7%), Slovenia (10,6%) și Germania (10,6%).
Unde va crește populația și de ce
În contrast total, câteva state vor avea creșteri spectaculoase, alimentate în principal de imigrație. Luxemburgul conduce detașat (+36,4%), urmat de Islanda (+27,1%) și Malta (+26%). Creșteri de peste 10% sunt anticipate și pentru Elveția (+16,9%), Irlanda (+14,6%), Norvegia (+11,8%) și Suedia (+10%).
Dar cum se explică, pe bune, aceste diferențe uriașe? Experții indică migrația ca factor principal. Dr. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, a explicat că variațiile sunt determinate de „diferențele dintre migrația trecută și cea estimată, combinate cu structura de vârstă a populației”. țările cu fertilitate scăzută și emigrație puternică (cum e și cazul României) au populații mai îmbătrânite și mai puțini tineri.
O Europă tot mai îmbătrânită
Dincolo de cifrele brute, structura pe vârste a populației se va schimba radical. Până în 2100, mai mult de o treime dintre europeni vor avea peste 65 de ani, comparativ cu unul din cinci în prezent. Ponderea persoanelor de peste 85 de ani se va tripla, crescând de la 3,2% în 2025 la 10,8% în 2100. Asta înseamnă că mai mult de un european din zece va face parte din această grupă de vârstă. În același timp, populația activă (adică cei între 31 și 65 de ani) se va diminua mare, punând o presiune uriașă pe sistemele sociale și de pensii.
Schimbări de putere în clasamentul european
Modificările demografice vor reconfigura clasamentul țărilor. Cum spuneam, Spania va urca pe locul trei, depășind Italia. În timp ce populația Italiei ar urma să scadă cu 15 milioane, cea a Spaniei va crește cu aproximativ o jumătate de milion. Dintre marile economii, Spania este singura care va crește (+1,3%), în timp ce Franța va scădea ușor (-2,5%), iar Germania (-10,6%) și mai ales Italia (-24%) vor înregistra pierderi mari.
Alte țări care vor urca important în clasament sunt Elveția (de pe locul 15 pe 10), Irlanda (de pe 21 pe 17) și Norvegia (de pe 19 pe 16). La polul opus, cele mai mari căderi în ierarhie le vor înregistra Bulgaria (de pe locul 16 pe 20), Portugalia (de pe 10 pe 13) și Grecia (de pe 12 pe 15).
