Seceta din 2025 aduce o dispută între fermieri și Ministerul Agriculturii. AAC spune că proiectul prevede mai mult

Organizația susține că Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat public un sprijin de maximum 100 lei/ha pentru fermierii din sectorul vegetal, în timp ce proiectul aflat în consultare prevede maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha.

Diferența este importantă pentru fermele care lucrează terenurile calamitate la porumb și floarea-soarelui. Aceeași scrisoare citează din nota de fundamentare cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și de 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Calculele invocate de organizație duc peste plafonul public

Alianța pentru Agricultură și Cooperare spune că doar alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane de euro, adică 77.680.760 de lei, împărțită la suprafața calamitată de 553.961 de hectare la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 de lei/ha.

În același calcul prezentat de organizație, schema totală din proiect ajunge la 233.042.280 de lei, adică alocarea europeană plus contribuția națională, iar raportarea la aceeași suprafață înseamnă aproximativ 421 de lei/ha în medie.

Organizația compară aceste valori cu cuantumul anunțat public și afirmă că plafonul de 100 de lei/ha este sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și reprezintă aproximativ o cincime din maximum 523 de lei/ha înscris în proiect.

„Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare în scrisoarea publică.

AAC mai spune că fermierilor le-au fost comunicate succesiv cuantumuri de 100 euro/ha, 333 lei/ha și maximum 100 lei/ha, iar această schimbare repetată afectează predictibilitatea într-un sector deja lovit de secetă, temperaturi ridicate și recolte fragile.

Organizația cere calculul oficial înainte de adoptarea deciziei

În scrisoarea trimisă autorităților, organizația cere publicarea calculului complet care a dus la plafonul de 100 lei/ha, inclusiv suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri.

Alianța leagă disputa de bani și de sursa finanțării. Potrivit organizației, alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a politicii agricole a Uniunii Europene, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, însoțite de constrângeri de producție.

„Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC spune că deciziile cu impact economic major nu ar trebui anunțate ca fapt împlinit și reclamă lipsa consultării pe mai multe dosare agricole.

Organizația critică și felul în care sunt gestionate tranzitul cerealelor ucrainene, perspectiva ca agricultura să devină „moneda de schimb” în acorduri comerciale precum Mercosur și negocierile privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al politicii agricole a Uniunii Europene.

„Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea”, se arată în scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

AAC afirmă că organizațiile reprezentative ale fermierilor nu au fost anunțate sau consultate în legătură cu vizita la București a președintelui Consiliului European, António Costa, și cu susținerea unui compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al politicii agricole a Uniunii Europene.