Ce-și doresc românii? Bani. Joburi. Și pace la graniță. Aceste trei mari griji, legate de supraviețuirea de zi cu zi și de teama unui conflict, domină complet lista de așteptări pentru viitorul apropiat, arătând o țară ruptă între nevoi economice presante și o frică profundă de insecuritate. Harta dorințelor pentru 2026, așa cum reiese din BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research din 12-15 ianuarie, este mai fragmentată ca niciodată, scrie News.
Cifrele vorbesc de la sine. Când sunt întrebați ce vor cel mai mult până în 2026, românii pun pe primul loc, la egalitate aproape perfectă (15.6% fiecare), „creșterea veniturilor” și „crearea de locuri de muncă”. Imediat lângă, cu 15 procente, apare o temă care acum câțiva ani nici nu exista în discuția publică: „încheierea războiului din Ucraina”. Adunate, aceste trei dorințe strâng 46.2% din opțiunile populației. Aproape jumătate.
Podiumul grijilor: Venituri mai mari sau liniște la graniță?
Lupta pentru un trai decent nu e nouă. E o constantă. Aproape o treime din respondenți visează la salarii mai mari și la joburi noi, o dovadă clară a presiunii economice uriașe. Cine sunt acești oameni? Sondajul îi identifică precis: votanții AUR, cei cu educație primară și românii din orașele mici sau de la sate. Surprinzător sau nu, fix cei mai loviți de probleme economice.
Dar umbra războiului apasă greu. Foarte greu. Pentru alți 15% dintre români, prioritatea zero este pacea în Ucraina. Aici, profilul se schimbă: vorbim mai ales de votanții partidelor de la guvernare, PSD și PNL, și de persoanele trecute de 60 de ani. Poate e memoria colectivă a unei generații care știe ce înseamnă instabilitatea.
Inflația și corupția, marile bătălii de pe frontul intern
Imediat sub podium, alți doi dușmani vechi ai românilor. Inflația și corupția. Oprirea scumpirilor e o urgență pentru 14.7%, semn că valul de majorări de prețuri a lăsat găuri adânci în buzunare. Aproape la fel de importantă, cu 14.5%, este lupta anticorupție, o problemă care pur și simplu nu vrea să moară. Aici, taberele sunt iarăși clare. De partea luptei anticorupție se aliniază votanții PNL și USR, oamenii cu studii superioare și cei din București sau alte orașe mari. O prăpastie clară față de cei care se gândesc la salariul de la finalul lunii.
Restul problemelor? Mult în urmă. Sănătatea contează pentru 10.3%. Educația abia strânge 7.7%. Iar la coada listei, aproape invizibile, sunt ordinea publică (1.6%) și mediul înconjurător. Doar 0.7%.
Oglinda societății: Ce ne spun aceste cifre
Ce vedem, de fapt, în aceste cifre? O oglindă a României. O țară cu mai multe viteze. Pe de o parte, românii preocupați de cum să-și plătească facturile, loviți direct de inflație și de lipsa de joburi. Pe de altă parte, un segment educat, din marile orașe, care nu renunță la lupta pentru principii ca statul de drept. Și totuși, ceva îi unește. Peste toți plutește aceeași anxietate legată de războiul de la graniță.
Coincidență? Nicidecum. Datele, culese prin telefon de la 1100 de oameni (cu o eroare maximă de 3%), arată limpede că prioritățile sunt dictate de vârstă, educație, unde locuiești și, evident, cu cine votezi. Acestea sunt așteptările. Mingea este acum în terenul politicienilor.
