Sondaj INSCOP, înainte de noul an școlar. Românii susțin testele antidrog, camerele în clase și uniforma

45,3% dintre respondenți consideră școlile bine pregătite, în timp ce 45,5% le văd slab pregătite.

Datele fac parte din ediția a XIV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research și au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte cu vârsta de minimum 18 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Dintre cei cu o viziune favorabilă, 8% spun că școlile sunt foarte bine pregătite, iar 37,3% le consideră destul de bine pregătite. Alți 8,5% nu au putut evalua situația, iar 0,7% nu au răspuns.

De cealaltă parte, 25,4% afirmă că unitățile de învățământ sunt destul de slab pregătite, iar 20,1% le văd foarte slab pregătite. Diferența dintre cele două tabere este de 0,2 puncte procentuale.

O percepție mai favorabilă asupra pregătirii școlilor apare în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților de la stat. În schimb, votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, bucureștenii, locuitorii din mediul urban mic și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai mare decât media că școlile sunt slab pregătite.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat contrastul rezultatelor: „Datele indică o societate puternic divizată în ceea ce privește capacitatea sistemului de educație de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli”.

Regulile mai stricte au susținere mare

Cea mai mare susținere vizează testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani. Dintre respondenți, 60,8% susțin testarea într-o foarte mare măsură, iar 22,6% într-o destul de mare măsură. Se opun 15,2%, în timp ce 1,4% nu știu, nu pot aprecia sau nu răspund.

Sprijinul pentru testarea antidrog depășește media națională în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 45 de ani, al celor cu studii medii, al utilizatorilor TikTok și al angajaților de la stat.

Opoziția este mai ridicată în rândul votanților USR, al tinerilor între 18 și 29 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București.

Monitorizarea audio-video permanentă a sălilor de clasă are, de asemenea, o susținere majoritară. 51% dintre respondenți o susțin într-o foarte mare măsură, iar 23,5% într-o destul de mare măsură. Se opun 22,8%, iar 2,7% nu au răspuns.

Susținerea este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii primare sau medii, al locuitorilor din mediul rural și al utilizatorilor TikTok.

Monitorizarea este respinsă într-o proporție mai mare decât media de votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare, bucureștenii, locuitorii din mediul urban cu peste 90.000 de locuitori, utilizatorii Instagram și angajații din sectorul privat.

Remus Ștefureac spune că susținerea ridicată pentru testarea antidrog și monitorizarea audio-video arată că siguranța copiilor este o preocupare majoră pentru populație, chiar și în raport cu autonomia individuală și protejarea vieții private.

Uniforma este asociată cu reducerea diferențelor dintre elevi

77% dintre cei chestionați consideră că introducerea uniformei școlare ar reduce discriminarea dintre elevi într-o măsură foarte mare sau destul de mare.

52,9% cred că efectul ar fi foarte mare, iar 24,1% îl văd ca fiind destul de mare. În schimb, 20,6% apreciază că uniforma ar ajuta puțin sau deloc la reducerea discriminării, în timp ce 2,4% nu au răspuns sau nu au putut aprecia.

Susținerea pentru uniformă este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii primare și al angajaților de la stat. Ștefureac spune că uniforma este percepută mai degrabă ca un instrument pentru reducerea diferențelor sociale vizibile dintre elevi decât ca unul de disciplină.

Rezultatele apar într-un context de inegalitate accentuată: peste 50% din variația scorurilor elevilor români este explicată de diferențele dintre școli, asociate cu profesorii calificați, statutul socioeconomic și sprijinul familial.

Sondajul măsoară opiniile publicului despre pregătirea școlilor și despre reguli suplimentare de siguranță. El nu arată eficiența reală, legalitatea sau costurile testării antidrog, monitorizării audio-video și uniformelor.