Nicușor Dan își păstrează susținerea publică în ciuda crizei politice declanșate de căderea Guvernului Ilie Bolojan. Un procent de 50,7% dintre români ar vota împotriva demiterii sale în cazul unui referendum, arată cele mai noi date sociologice.
Cum se împart voturile românilor
Scena politică este blocată după moțiunea de cenzură, iar negocierile pentru o nouă majoritate trenează de zile întregi. Iar în tot acest peisaj tensionat, foștii aliați din USR îl contestă tot mai des pe Nicușor Dan. Numai că electoratul vede lucrurile destul de diferit față de politicieni.
Potrivit datelor colectate între 11 și 14 mai 2026, 44% dintre români spun că ar vota pentru revocarea sa, în timp ce 50,7% declară că ar vota împotrivă. Există și o categorie de 5,4% dintre respondenți care nu au o opinie sau au refuzat pur și simplu să răspundă.
Cifrele vorbesc de la sine.
Dacă eliminăm categoria indecișilor din calculul final, 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii, iar 46,9% ar susține înlăturarea din funcție. Asta înseamnă că ideea unei rupturi instituționale majore nu convinge încă majoritatea electoratului, chiar dacă traversăm un moment politic extrem de polarizat.
Cine vrea plecarea lui Nicușor Dan
V-ați gândit vreodată cum arată profilul celui care vrea o schimbare radicală la nivel de leadership? Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză publicată recent, sprijinul pentru demitere explodează în rândul votanților AUR. Aici, 77% spun clar că ar vota pentru înlăturarea sa.
Dincolo de preferințele partinice, ideea demiterii este susținută peste media națională de persoanele cu educație primară (63%), de locuitorii din mediul rural (55%) și direct de utilizatorii rețelei TikTok (59%).
Dar cine face scut în jurul lui Nicușor Dan? Baza de susținere rămâne fidelă. 86% dintre votanții PNL și USR spun că ar vota împotriva unei astfel de măsuri. Până la urmă, surpriza vine de la simpatizanții PSD, unde 59% resping și ei ideea demiterii. Opoziția față de un potențial referendum este fermă și în rândul persoanelor de peste 60 de ani (59%), al celor cu studii superioare (73%), dar mai ales printre locuitorii din București (68%) și cei din marile orașe (61%).
Riscurile unui blocaj instituțional
Directorul INSCOP Research, Remus Ioan Ștefureac, a explicat contextul social al acestor cifre.
„Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social”, a declarat acesta.
Sondajul (realizat la comanda platformei Informat.ro în parteneriat cu Strategic Thinking Group) a fost efectuat exclusiv prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja maximă de eroare asumată de institut este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
