Studiu IRES – Prăpastia dintre votanții Simion și Nicușor Dan din diaspora

Cercetarea calitativă a fost făcută de sociologul Barbu Mateescu și IRES pentru Fundația Konrad Adenauer, fiind citată de Adevărul. Au fost puși față în față români din străinătate cu viziuni opuse: unii l-ar vota pe George Simion, alții pe Nicușor Dan. Discuțiile s-au purtat în șase țări-cheie – Austria, Franța, Italia, Marea Britanie, Germania și Spania – și au scos la iveală o comunitate fărâmițată, pe care o mai leagă un singur lucru: disprețul pentru politicienii de la București.

Votanții lui Simion: Suferință, dor și speranța într-un salvator

Dezamăgire. Nefericire. Un dor de casă care doare. Pentru o bucată mare din diaspora, viața afară nu e o alegere. E o condamnare. Studiul arată că susținătorii lui Simion vin mai ales din localități mici, din Vechiul Regat, și văd o Românie care se duce de râpă, unde totul se strică. Votul lor pentru liderul AUR e, de fapt, un vot pentru Călin Georgescu. El e salvatorul.

Surprinzător sau nu, speranța asta e un fel de scut. „Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate”, spun concluziile studiului. Când totul pare negru și fără ieșire, agățarea de un lider providențial devine singura alinare psihologică.

Tabăra Nicușor Dan: Progres lent, dar real, și ancorare în Occident

De cealaltă parte a baricadei e o altă diaspora. Complet diferită. Românii care l-ar alege pe Nicușor Dan vin de obicei din orașe mari și văd o altă Românie. Una care progresează. Lent, dar sigur. Vorbesc despre salarii care mai cresc, despre noi oportunități. Poveștile lor arată că s-au integrat mult mai bine în țările unde trăiesc, fiind conectați la realitățile sociale și profesionale de acolo.

Pentru ei, plecarea a fost o decizie pe care și-au asumat-o. Viața în Vest e o realitate cu care s-au obișnuit, nu un blestem. Ruptura față de cealaltă tabără e totală. O diviziune care crește și acasă, nu doar afară.

Pare greu de crezut, nu?

Ura comună care îi unește: „Clasa politică, o castă privilegiată”

Și totuși, cele două lumi au un punct comun. Unul singur. Ura viscerală față de politicieni. Nu contează pe cine ar vota, toți românii din diaspora văd clasa politică de la București la fel: o gașcă de privilegiați, ruptă de realitate și inaccesibilă omului simplu.

Nimic nou sub soare, ar zice unii. Doar că studiul trage un semnal de alarmă: sentimentul ăsta generalizat e o bombă cu ceas. „Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor”, subliniază autorii. E un teren perfect pentru oricine vine cu un discurs radical și promite să dărâme tot sistemul.

Marea necunoscută: Statul absent și legătura cu Rusia, un detaliu ignorat

Studiul mai arată ceva. O problemă imensă de comunicare. Statul român? Absent. Incapabil să explice decizii capitale, cum ar fi o eventuală anulare a alegerilor din 2024. Dar descoperirea cu adevărat uluitoare ține de influența externă. Se pare că legătura dintre Călin Georgescu și Rusia e un detaliu de care diaspora habar nu are.

„Conexiunea Georgescu-Rusia este complet absentă din mentalul votanților lui George Simion. Chiar și cei care au votat în turul doi pe Nicușor Dan nu sunt familiari cu existența unei asemenea legături”, arată studiul. Această lipsă de informație, plus sentimentul că au fost abandonați de țară, creează o vulnerabilitate uriașă. Poarta e larg deschisă pentru dezinformare și manipulare, fix într-o comunitate care se simte, mai mult ca oricând, ignorată.