Vladimir Putin ar putea pune la încercare alianța NATO prin lansarea unui atac limitat asupra unui stat membru chiar din această toamnă. Serviciile de informații americane au schimbat radical evaluările recente și avertizează că fereastra de timp pentru o posibilă agresiune rusească este calculată între finalul acestui an și 2029.
Scenariile luate in calcul de Washington
Până nu demult, oficialii de la Washington credeau că un atac direct asupra unui aliat NATO iese din discuție. Logica era simplă: Rusia este deja mult prea preocupată și epuizată de războiul din Ucraina pentru a deschide un nou front. Numai că lucrurile stau puțin diferit în prezent.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, se arată că noua evaluare a serviciilor de informații americane se aliniază perfect cu valul de avertismente lansate de oficialii europeni în ultimele luni. Oficialii americani iau în calcul mai multe scenarii distincte. Acestea pornesc de la un atac cibernetic masiv și ajung până la trimiterea unor forțe armate neidentificate pentru o invazie limitată pe flancul estic al alianței.
De ce ar risca Moscova o asemenea mutare chiar acum?
Recentele atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, combinate cu câștigurile minime de pe câmpul de luptă, l-ar putea împinge pe liderul de la Kremlin să forțeze o victorie de imagine împotriva NATO. Ținta principală ar fi flancul estic. Scopul real este testarea angajamentelor prevăzute la articolul 5 (clauza fundamentală de apărare colectivă pentru statele membre).
Alarma majora in tarile baltice si Germania
Lituania a devenit cel mai recent membru al alianței care trage un semnal de alarmă. Guvernul de la Vilnius se teme că Putin ar putea plănui un atac sub „steag fals” asupra țărilor baltice. Temerile vin în urma unei serii întregi de incursiuni recente ale dronelor de-a lungul frontierei de est a Europei.
Robertas Kaunas, ministrul Apărării din Lituania, a declarat joi că țara sa consideră că Rusia are în vedere utilizarea unor drone de fabricație ucraineană pentru a organiza provocări în regiune. Infrastructura critică a fost deja consolidată.
„Serviciile de informații lituaniene lucrează, colectăm informații și analizăm situația”, a declarat Kaunas.
Iar oficialul lituanian a explicat și motivația din spatele acestor posibile acțiuni: „Kremlinul, Putin, are nevoie de o nouă escaladare, de un fel de nouă victorie, iar în acest caz regiunea baltică și Polonia sunt țintele cele mai apropiate”. Deși armata monitorizează situația, Kaunas a dat asigurări că nu există o amenințare directă în acest moment precis.
Și Germania raportează tensiuni grave. O serie de incidente suspecte au avut loc recent pe aeroportul din Leipzig. Locația nu este aleasă la întâmplare, fiind un centru logistic necesar pentru armata germană și NATO, dar și o bază pentru compania de curierat DHL și pentru Antonov Airlines (companie aeriană ucraineană de transport marfă).
Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne, a subliniat că incidentele reprezintă „un atac hibrid” care ar putea implica puteri străine. Deși așteaptă rezultatele anchetei, oficialul a fost extrem de clar.
„Ceea ce se întâmplă acum demonstrează, si că evaluarea făcută cu câteva luni în urmă, conform căreia ne confruntăm cu un nivel ridicat de pericol, a fost justificată”, a declarat Dobrindt.
Până la urmă, europenii folosesc termenul de război hibrid pentru a descrie o atitudine ostilă extrem de vastă, care cuprinde acțiuni de la sabotaj la spionaj, trecând prin dezinformare sau atacuri cibernetice. De altfel, încă din luna iunie, șeful armatei germane, generalul-locotenent Christian Freuding, a avertizat că Rusia ar putea avea capacitatea tehnică și militară de a ataca țările NATO în următorii trei ani.
Cum este testata apararea Romaniei
Dar v-ați gândit vreodată cum se traduce această amenințare direct la granițele noastre?
România a simțit presiunea din plin luna trecută. Armata a trebuit să doboare, în trei zile consecutive, trei drone (dintre care una a fost confirmată oficial). Luni, chiar în a patra zi consecutivă de incidente, o altă dronă a fost urmărită de avioane F-16 până când aparatul a ieșit din spațiul aerian românesc.
Publicația EUObserver a remarcat că România și-a schimbat politica de apărare activă de-a lungul flancului estic, mobilizând avioane F-16 și aeronave ale aliaților pentru a intercepta și doborî aparatele de zbor care încalcă spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene. Această frontieră a alianței se află sub o presiune constantă, zi și noapte.
Armand Goșu, istoric și un bun cunoscător al spațiului ex-sovietic, a explicat exact ce urmărește Moscova prin aceste incursiuni repetate la granița României. Potrivit acestuia, suntem în fața „unor teste ale Rusiei, care încearcă să înțeleagă care sunt capacitățile militare ale României în combaterea dronelor”.
„Sunt testate trasee, unghiuri de atac, de picaj și așa mai departe”, a apreciat istoricul.
Analiza lui Armand Goșu se încheie cu un verdict dur legat de strategia liderului rus pe termen mediu: Putin nu are cum să câștige acest război dacă nu îl escaladează.
