Angajații din sistemul public care ar urma să piardă bani odată cu aplicarea noii grile de salarizare vor fi protejați. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat introducerea unui mecanism de compensare valabil pentru o perioadă de cinci ani. Majorările prevăzute în textul legii se bazează strict pe prognoza de creștere economică a României calculată până în anul 2027.
Mecanismul sumelor compensatorii
Ce se întâmplă concret cu bugetul unei familii dacă funcția ocupată de un angajat la stat este retrogradată în noua grilă? Teoretic, unii bugetari ar putea pierde bani la salariu după intrarea în vigoare a noilor reguli.
Dar statul a pregătit o plasă de siguranță.
„Există un principiu de protecție salarială care spune că nimeni care, în urma calculului, ar avea ceva de pierdut nu va pierde. Vor exista niște sume compensatorii care îți păstrează suma pe care o vei primi. Sunt sume pe care le primesc cel puțin cinci ani de zile”, a explicat ministrul Dragoș Pîslaru.
Cum este protejată legea de viitoarele guverne
Iar miza adoptării noii legislații depășește granițele politicii interne. Într-un interviu publicat miercuri de Adevarul, Dragoș Pîslaru se declară convins că viitorul guvern poate să facă praf toate aceste măsuri. Soluția găsită a fost legarea reformei direct de fondurile europene, mai exact de condiționalitățile impuse de la Bruxelles.
„Acesta este marele avantaj al adoptării legii salarizării unitare ca jalon în PNRR, și anume că ai obligația să nu te atingi de ea timp de cinci ani, ca să nu pierzi cele 770 de milioane de euro. Ar fi fără precedent în România postdecembristă. Nu a existat vreodată un interval de cinci ani în care România să nu încerce, prin diverse lobby-uri, să motiveze pe undeva ceva”, a declarat ministrul Muncii.
Cifrele vorbesc de la sine.
Fără spor de doctorat și gradație de merit
Până la urmă, cine a scris efectiv această lege? Ministrul a precizat clar că autorii nu sunt nici el, nici fostul ministru Florin Manole. Proiectul a fost redactat de echipa tehnică din minister, împreună cu specialiștii Băncii Mondiale. Analizele tehnice (începute încă din 2022) au evaluat și echivalat detaliat funcțiile din sistemul public pentru a crea o grilă unitară.
„Ei sunt cei care au conturat principiile acestui proiect. Este foarte important să înțelegem că exercițiul de pregătire a unei legi a salarizării este foarte minuțios și foarte mult legat de analize tehnice”, a afirmat oficialul.
Numai că varianta tehnică a suferit modificări pe ultima sută de metri înainte de plecarea lui Manole din minister. Pîslaru a decis să prezinte public doar varianta specialiștilor, eliminând adăugirile politice.
„Reintroducerea sporului de doctorat. Din partea tehnică venise concluzia că nu se justifică, dar în weekendul respectiv a reapărut. Eu am preferat să revin la versiunea recomandată de Direcția de Salarizare și de Banca Mondială, care nu includea acest spor și avea justificările de rigoare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Și gradația de merit dispare din noua formulă de calcul. Aceasta a fost eliminată în urma evaluărilor, dar recompensarea performanței rămâne în picioare sub o altă formă.
„În loc ca fiecare familie ocupațională să aibă propriul sistem, într-o parte o primă, în alta gradație de merit, se introduce un sistem unitar de primă de performanță, aplicat tuturor în același mod”, a adăugat ministrul interimar.
Cert e că noua lege a salarizării unitare este un jalon obligatoriu asumat de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depinde deblocarea a 770 de milioane de euro.
