Procurorii DIICOT au incasat o lovitura in dosarul azilelor ilegale din judetul Bihor. Pe 2 iulie, Tribunalul Bucuresti a respins propunerea de arestare preventiva pentru Viorel Pasca, liderul Asociatiei Dumbrava, sotia sa, cei trei fii si femeia care coordona activitatea asociatiei. Toti cei sase inculpati cercetati pentru infractiuni de crima organizata au fost plasati sub control judiciar.
Motivarea instantei si vina autoritatilor
Iar motivarea judecatorilor scoate la iveala o realitate crunta despre sistemul social romanesc. Statul a fost cel care a livrat oamenii in aceste centre. Asa cum arata documentele analizate recent de Hotnews, instanta explica clar ca probele nu demonstreaza recrutarea victimelor de catre inculpati.
Instanta arata ca „instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați”.
Judecatorul aduce acuzatii directe primariilor, spitalelor si ambulantelor. Explicatia detaliata din motivare este dura la adresa statului:
„Din materialul probator administrat până în prezent rezultă că o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost identificate ori recrutate în mod direct de către aceștia, ci au fost direcționate către acele locații chiar de instituții publice (unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială), instituții care, confruntate cu persoane aflate în situații extreme de vulnerabilitate socială și medicală, nu au identificat alte soluții efective pentru protecția acestora. În acest sens, judecătorul observă că instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, vulnerabilitatea persoanelor pretins exploatate fiind cunoscută de autoritățile publice, fără ca acestea să identifice ori să ofere, în concret, alternative viabile de protecție. Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfășurată de inculpați ar fi fost, prin ea însăși, licită ori justificată și nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpații să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare. Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravității abstracte a infracțiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esențiale că activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale”.
Conditiile din casele familiei Pasca
V-ati intrebat cum aratau de fapt aceste centre din Bihor?
Magistratul (care a dispus doar masura controlului judiciar) a analizat probele facand trimitere „inclusiv la acele împrejurări care infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante”.
„Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. si persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale”, noteaza judecatorul.
Si totusi, lipsa actelor si a personalului specializat ramane o problema reala pe care instanta nu o ignora.
„aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”, se arata in document.
Concluzia pe acest aspect este clara: „Evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces”.
Acuzatiile procurorilor DIICOT
Pana la urma, anchetatorii vad o cu totul alta poveste in spatele usilor inchise.
DIICOT il acuza pe Viorel Pasca de exploatarea a sute de persoane vulnerabile. Conform procurorilor, gruparea a incasat sume uriase din donatii, pensii, indemnizatii si ajutoare sociale.
Comunicatul oficial transmis de DIICOT in urma descinderilor detaliaza mecanismul:
„Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii, precum și faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privați, pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt licențiate în condițiile legii. Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”.
In replica la aceste acuzatii masive, avocatul lui Pasca a declarat public ca liderul asociatiei este „categoric nevinovat”.
Decizia luata de Tribunalul Bucuresti nu este definitiva. Curtea de Apel Bucuresti este instanta care va solutiona eventualele contestatii formulate atat de procurori, cat si de inculpati.
