Donald Trump a insistat că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”, punând sub semnul întrebării durabilitatea armistițiului fragil și acuzând Teheranul de gestionarea defectuoasă a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz. Fostul președinte american a respins criticile conform cărora ar fi declarat o „victorie prematură”.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a fost tranșant: „De fapt, este o Victorie… Datorită mie, IRANUL NU VA AVEA NICIODATĂ O ARMĂ NUCLEARĂ.”
Poziția fermă a Statelor Unite
Iar fostul președinte a criticat dur Teheranul pentru modul în care gestionează traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, acuzând Republica Islamică că face o „treabă foarte proastă, dezonorantă ar spune unii” în a permite trecerea navelor prin această rută vitală. Comentariile sale ridică noi semne de întrebare asupra armistițiului, pe care Trump l-a condiționat de redeschiderea strâmtorii de către Iran. Traficul maritim rămâne însă grav perturbat.
În același timp, un înalt oficial militar american a descris situația într-un mod și mai direct. Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, a declarat joi că „Iranul a suferit o înfrângere militară generațională”.
Potrivit acestuia, „Statele Unite și Israelul au distrus sistematic capacitatea Iranului de a desfășura operațiuni militare pe scară largă pentru anii următori”.
„Rămânem prezenți. Rămânem vigilenți și rămânem gata dacă suntem chemați”, a adăugat amiralul.
Iranul promite răzbunare
Replica Teheranului nu s-a lăsat așteptată. Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis că „va răzbuna” moartea celor uciși în conflict, inclusiv pe tatăl său, semnalând o înăsprire a poziției în ciuda armistițiului. Într-o declarație care îi este atribuită, Khamenei a afirmat că Iranul „va cere despăgubiri pentru fiecare pagubă provocată, precum și bani de sânge pentru martiri și compensații pentru răniți”.
Khamenei, în vârstă de 56 de ani, ar fi fost rănit în același atac care i-a ucis tatăl acum 40 de zile și nu a mai fost văzut în public de atunci. Oficialii iranieni susțin însă că acesta este în „deplină sănătate” și „controlează totul”. Pe bune, cui să dai crezare în acest conflict al declarațiilor?
Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au negat că ar fi efectuat atacuri de la începutul armistițiului de două săptămâni. Într-un comunicat, IRGC a precizat că forțele sale armate „nu au lansat nicio rachetă asupra niciunei țări” în această perioadă. „Dacă forțele armate… lovesc vreo țintă, o vor anunța cu îndrăzneală într-o declarație oficială”, se arată în comunicat, adăugând că orice acțiune neconfirmată de Teheran „nu are nicio legătură cu noi.”
Atacurile continuă, diplomația se pregătește
Dar, dincolo de declarații, situația din teren rămâne explozivă. O conductă cheie de petrol din Arabia Saudită, care se întinde pe 1.200 km de la est la vest, a fost lovită de un atac, probabil cu dronă. Deși evaluările inițiale sugerează că operațiunile pot continua folosind stații de rezervă, o evaluare completă este în curs. Și armata din Kuweit a anunțat joi că apărarea sa antiaeriană răspunde unor atacuri cu drone care vizează instalații vitale, inclusiv situri petroliere și centrale electrice.
Între timp, Statele Unite l-au convocat pe ambasadorul Irakului la Washington după ce o dronă a lovit o zonă apropiată de o importantă instalație diplomatică americană (Centrul Diplomatic de Sprijin din Bagdad). Washingtonul se așteaptă ca Irakul să ia măsuri concrete pentru a desființa milițiile susținute de Iran care operează în țară.
V-ați imaginat vreodată un oraș blocat de 10.000 de soldați pentru o întâlnire? Asta se întâmplă în Islamabad, Pakistan, unde se pregătesc negocieri cruciale între SUA și Iran. Peste 10.000 de membri ai forțelor de securitate au fost desfășurați, iar zona roșie a capitalei este sigilată. Delegația americană va fi condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de Jared Kushner, în timp ce Iranul va fi reprezentat de ministrul de externe Abbas Araghchi.
Efecte economice globale
Impactul blocadei din Strâmtoarea Hormuz se resimte la nivel global. Japonia, care depinde de Orientul Mijlociu pentru aproximativ 95% din petrolul său, va elibera încă 20 de zile de rezerve de petrol începând cu luna mai. Tokyo se grăbește să stabilizeze aprovizionarea internă și să găsească rute alternative.
Și Australia caută să-și consolideze securitatea energetică. Premierul Anthony Albanese se întâlnește cu omologul său din Singapore, principalul furnizor de benzină al Australiei. „Securitatea combustibilului este pe ordinea de zi în întreaga lume”, a declarat Albanese, menționând că Australia a importat aproximativ 84% din necesarul său de petrol anul trecut. „Australia și Singapore sunt aliniate strategic… și de aceea este atât de important ca în vremuri dificile în lume să ne putem baza unii pe alții.”
Pe fondul acestor tensiuni, piețele bursiere au înregistrat vineri o ușoară creștere, investitorii fiind prudent optimiști înaintea discuțiilor din weekend. Prețul petrolului Brent a urcat cu 1%, ajungând la 96,83 dolari pe baril.
Într-o mișcare separată, dar conectată la tensiunile regionale, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că a autorizat negocieri directe cu Libanul „cât mai curând posibil”, după ce un atac de miercuri s-a soldat cu 300 de morți.
