Președintele american Donald Trump a luat o decizie fără precedent și a negociat direct cu reprezentanții Hezbollah pentru oprirea focului în Orientul Mijlociu. Numai că planurile de pace s-au lovit imediat de refuzul premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar cele două tabere au intrat în confruntări directe pe parcursul nopții trecute.
Discuții la nivel înalt și furia lui Netanyahu
Trump a anunțat pe rețeaua Truth Social că a obținut o înțelegere istorică. „Nu vor fi trupe trimise la Beirut, iar orice trupe care se află pe drum au fost deja întors din drum”, a scris liderul de la Casa Albă.
Și lucrurile nu s-au oprit aici. Președintele american a rupt protocolul obișnuit. „si prin intermediul unor reprezentanți de rang înalt, am avut o discuție foarte bună cu Hezbollah, iar aceștia au fost de acord ca toate focurile de armă să înceteze, că Israelul nu îi va ataca, iar ei nu vor ataca Israelul”, a adăugat el.
Dar pacea nu s-a instalat pe teren. Până la urmă, Israelul a continuat ofensiva care include bombardamente masive. Benjamin Netanyahu a respins imediat propunerea. Premierul israelian a declarat că i-a spus lui Trump „că, dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și cetățenii noștri, Israelul va lovi ținte teroriste în Beirut”.
Tensiunile dintre cei doi lideri au atins cote maxime. Potrivit unui raport Axios, Trump și-a pierdut răbdarea, numindu-l pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Chiar și așa, americanul a insistat pe rețelele sociale că „sperăm” ca Israelul și Hezbollah să înceteze luptele „pentru ETERNITATE!”. Asta după ce Libanul declarase anterior că gruparea acceptase o propunere americană pentru o „încetare reciprocă a atacurilor”.
Planuri pentru Iran și un scandal uriaș în SUA
Cum arată calendarul negocierilor pe termen scurt? Într-un interviu acordat ABC News, Donald Trump a explicat că un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și extinderea armistițiului cu Iranul ar putea fi semnat „în cursul săptămânii viitoare”.
Totuși, liderul american a cerut prudență. „Mai am nevoie de câteva puncte”, a precizat el, referindu-se la momentul în care va da undă verde finală. Despre situația din sudul Libanului (declanșată pe 2 martie când gruparea a lansat rachete ca represalii), Trump s-a arătat extrem de optimist. „A fost o mică problemă astăzi, dar am rezolvat-o foarte repede, după cum probabil ați observat mai devreme”, i-a transmis el jurnalistului Jonathan Karl. El a recunoscut că un acord de pace „nu este un lucru simplu, dar obținem ceea ce trebuie să obținem.”
La Teheran, situația e văzută cu totul altfel. Un înalt oficial iranian a avertizat public că un nou război cu SUA este „inevitabil”.
Cum scrie Libertatea într-o analiză publicată marți, eforturile Casei Albe se desfășoară pe fondul unui scandal uriaș intern. Universitatea din California de Sud este acuzată de medicul Mohamad Raad că trupurile neînsuflețite donate instituției în scopuri științifice sunt folosite, în realitate, pentru antrenarea cadrelor medicale din armata israeliană.
Impactul pe piața petrolului se simte până în România
Criza din Orientul Mijlociu a dat peste cap complet piața energiei. Exporturile de petrol brut din Statele Unite au atins un record istoric de 5,6 milioane de barili pe zi în luna mai 2026. Vechiul record era de 5,2 milioane, înregistrat de-abia în aprilie.
V-ați gândit vreodată cum ajung aceste conflicte îndepărtate să ne afecteze direct buzunarele? Când rutele prin Strâmtoarea Ormuz sunt blocate (pe unde trece 20% din comerțul global cu petrol), piața caută disperată alternative, iar fluctuațiile agresive de preț se văd imediat pe panourile benzinăriilor din România, unde șoferii plătesc nota de plată a instabilității globale.
S-a ajuns la situația în care țițeiul american WTI era în martie cu 20,69 dolari mai ieftin pe baril față de referința globală Brent. Este cea mai mare diferență din ultimii 13 ani.
Cifrele vorbesc de la sine.
Asia a fost principalul cumpărător, achiziționând 2,45 milioane de barili pe zi. Aici, Japonia a crescut importurile cu 32%, până la 808.000 de barili pe zi. Europa a absorbit la rândul ei 2,4 milioane de barili pe zi, Italia fiind lider la importuri cu un volum de 335.000 de barili zilnic.
Iar pentru a susține acest ritm de export, americanii au apelat masiv la rezervele de stat. Circa 283.000 de barili pe zi, reprezentând aproximativ 5% din totalul exporturilor din mai, au provenit direct din Rezerva Strategică de Petrol a SUA, volumele făcând parte dintr-un program uriaș de eliberare a 172 de milioane de barili.
