Deficitul bugetar al României a scăzut. O veste bună, nu? Doar că banii din buzunare sunt tot mai puțini. Aceasta e realitatea pe care o descrie deputata PNL Raluca Turcan, care a ieșit public joi cu două propuneri fiscale. Ideea ei: să nu mai vorbim doar de cifre macro, ci de veniturile reale ale românilor.
S-au stabilizat finanțele țării. Acum, spune fosta ministră a Muncii, Guvernul trebuie să se uite și la cei care duc greul economiei. Potrivit informațiilor apărute pe Digi24, propunerile ei vizează două zone sensibile. Prima: supraimpozitarea contractelor part-time. A doua: plafonul CASS pentru veniturile care nu vin din salariu.
„O aberație fiscală” care a descurajat munca
Prima cerere a lui Turcan către Guvernul Bolojan e tranșantă. Să se elimine supraimpozitarea contractelor part-time. Ea o numește, fără ocolișuri, o „aberație fiscală”. Simplu și direct. În viziunea sa, regula asta a creat doar „dureri de cap mediului privat” și, mai rău, i-a descurajat pe cei care voiau să lucreze legal câteva ore, poate pentru un ban în plus sau ca să reintre în câmpul muncii. Antreprenorii s-au plâns de mult timp de costurile și complicațiile inutile pentru angajații cu normă redusă. Surprinzător sau nu, măsura a rămas în vigoare, deși beneficiile ei la buget au fost mereu sub semnul întrebării.
Plafonul CASS, o frână pentru cei care câștigă în plus? Propunerea de 12 salarii minime
A doua propunere e și mai fierbinte. Plafonul pentru plata Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS). Acum, dacă ai venituri extra pe lângă salariu – chirii, dividende, dobânzi, PFA – și depășești pragul de șase salarii minime brute pe an, adică 24.300 de lei, plătești CASS. Punct. Raluca Turcan susține că acest plafon „frânează inițiativa și creșterea economică”.
Ce soluție propune? Dublarea plafonului. La 12 salarii minime brute. Logica ei e simplă: e „nedrept ca românii să fii obligat să plătești din nou contribuții de sănătate dacă ai obținut venituri din închirierea unui apartament, din dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA”. Mai ales când omul deja plătește CASS la salariu și poate are și asigurare privată. Măsura ar încuraja micii investitori și pe cei cu activități independente.
Contextul economic: Bucurie la Guvern, presiune în buzunare
Propunerile liberalei vin într-un moment de bilanț. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65%, o cifră mai mică cu 0,7 puncte procentuale față de estimările inițiale. „Este o veste foarte bună, dar și un semnal clar că deciziile luate de Guvernul Bolojan au fost corecte, eficiente și responsabile”, a punctat Turcan pe Facebook. Apoi a venit și nuanța. Ironia sorții…
Ea a subliniat că, deocamdată, „reducerea deficitului bugetar nu se simte în buzunare”. Motivul? Îl știe oricine merge la cumpărături: „creșterea constantă a prețurilor a erodat veniturile oamenilor, iar presiunea socială este tot mai mare și nu o ignoră nimeni”.
Ce urmează? „E momentul pentru politici liberale”
Mesajul final al Ralucăi Turcan: greul a trecut. Măsurile de corecție a finanțelor, „partea cea mai grea și mai nepopulară”, s-au aplicat. Gata. Acum, susține ea, „este momentul să fie adoptate politici liberale pentru stimularea celor care muncesc și investesc”. De ce? Pentru că ei „țin economia românească pe linia de plutire”. Întrebarea este dacă Guvernul va prelua aceste propuneri. Urmează o relaxare fiscală reală pentru o parte a populației?
