Forțele ucrainene au doborât peste 33.000 de drone rusești în luna martie, stabilind un record lunar de la începutul invaziei. În același timp, capacitatea de atac în adâncime a Ucrainei s-a dublat, permițând lovituri la aproape 1.750 de kilometri în spatele liniilor inamice.
Record de drone doborâte
Cifrele sunt impresionante. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a susținut că forțele ucrainene au folosit sisteme de interceptare pentru a doborî peste 33.000 de drone rusești de diverse tipuri în luna martie. Este o cifră record de la începutul invaziei, acum mai bine de patru ani. Și nu e totul. Capacitățile ofensive ale țării s-au îmbunătățit serios, raza de acțiune pentru lovituri în adâncime crescând de la aproximativ 630 km în 2022 la circa 1.750 km în prezent. Această evoluție a permis Ucrainei să lovească instalații petroliere rusești, vitale pentru finanțarea efortului de război al Moscovei.
Pe lângă luptă, tehnologia salvează și vieți. Într-un caz din regiunea Donețk, armata a folosit un robot terestru pentru a evacua o femeie de 77 de ani. „De la unealtă de luptă la misiune de salvare. Apărătorii @ab3army au folosit un robot terestru pentru a scoate o femeie de 77 de ani dintr-o zonă periculoasă de pe linia frontului. Tehnologia de război salvează vieți”, a transmis ministerul ucrainean al apărării.
Putin acuză Ucraina de atacuri civile
Unul dintre aceste atacuri a provocat un incendiu major la o rafinărie de petrol din orașul rusesc Tuapse, al treilea atac asupra portului de la Marea Neagră în mai puțin de două săptămâni. Reacția de la Kremlin nu a întârziat. Vladimir Putin a descris incidentul drept o dovadă a intensificării atacurilor ucrainene asupra țintelor civile.
„Atacurile cu drone împotriva infrastructurii civile devin tot mai frecvente”, a declarat Putin la televiziunea rusă. „Cel mai recent exemplu sunt atacurile asupra instalațiilor energetice din Tuapse, care ar putea avea consecințe grave asupra mediului.”
Totuși, liderul de la Kremlin a încercat să minimizeze impactul. „Se pare că nu există pericole serioase, iar oamenii reușesc să facă față provocărilor cu care se confruntă la fața locului”, a adăugat el.
Ambasadoarea SUA la Kiev pleacă din post
Pe fondul acestor tensiuni, ambasadoarea interimară a SUA în Ucraina, Julie Davis, își va părăsi postul și se va retrage. Motivul? Neînțelegeri cu politicile lui Donald Trump și sprijinul tot mai redus al acestuia pentru Ucraina. E drept că lucrurile nu sunt prezentate la fel de toată lumea.
Departamentul de Stat a respins această caracterizare, numind-o „falsă”. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Ambasadorul Davis a fost un susținător ferm al eforturilor Administrației Trump de a aduce o pace durabilă între Rusia și Ucraina”. Cert e că negocierile mediate de SUA sunt blocate de când atenția lui Trump s-a mutat asupra acțiunilor militare împotriva Iranului.
Mesaje transatlantice și sprijin european
În acest context, mesajele aliaților capătă o nouă greutate. Într-un discurs istoric în Congresul SUA, Regele Charles al Marii Britanii a subliniat rolul central al Americii în NATO (o replică fină la adresa amenințărilor lui Trump de a părăsi alianța). „De la adâncurile Atlanticului până la calotele glaciare dezastruos de topite ale Arcticii, angajamentul și expertiza Forțelor Armate ale Statelor Unite și ale aliaților săi se află în inima NATO”, a spus suveranul britanic. „Legăturile noastre de apărare, informații și securitate sunt strâns interconectate prin relații măsurate nu în ani, ci în decenii.”
Dar ce spun alți europeni? Poate cel mai direct a fost președintele finlandez, Alexander Stubb. „În loc să credem că Ucraina are nevoie de Europa, poate ar trebui să ne gândim că noi, în Europa, avem nevoie mai mult de Ucraina”, a afirmat Stubb. Acesta a lăudat armata ucraineană, numind-o „cea mai mare, mai eficientă și mai modernă armată din Europa”.
Până la urmă, cum stau lucrurile?
Stubb a continuat: „Trebuie să începem să ne gândim serios cât de mult are Europa nevoie de Ucraina, fie că este vorba de aderarea la UE sau, de fapt, de aderarea la NATO.”
Parada de 9 Mai, umbrită de război
În timp ce Ucraina primește sprijin verbal, Rusia se confruntă cu realitățile de pe teren. Ministerul rus al Apărării a anunțat că parada militară anuală din Piața Roșie, de pe 9 mai, va fi redusă mare. Anul acesta, nu va fi expus niciun echipament militar.
„Personalul militar din instituțiile de învățământ superior militar de toate tipurile și din ramurile individuale ale Forțelor Armate ale Federației Ruse va participa la paradă ca parte a coloanei de marș”, se arată în comunicat. Iar declarația se încheie sec, explicând că „reprezentanții anumitor instituții de învățământ nu vor participa, și nici o coloană de echipament militar nu va lua parte la parada militară în legătură cu situația operațională actuală”.
