Armata ucraineană folosește masiv dronele pentru lovituri la adâncimi cuprinse între 30 și 180 de kilometri în spatele frontului rusesc. Tactica perturbă grav logistica Moscovei și deschide calea pentru atacurile cu rază lungă asupra rafinăriilor.
Țintele principale și impactul pe front
Oficialii de la Kiev au alocat resurse masive pentru loviturile pe distanță medie. Țintele vizate sunt radarele, sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă și medie, infrastructura de comunicații și vehiculele militare grele aflate la adâncime operațională. Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot din Ucraina, a explicat clar situația.
„Rolul atacurilor pe distanță medie este în prezent decisiv”, a declarat Brovdi.
Președintele Volodimir Zelenski a precizat în această lună că numărul acestor atacuri s-a dublat față de luna martie. Iar dacă privim spre luna februarie, creșterea este de patru ori mai mare.
Cifrele vorbesc de la sine.
Forțele conduse de Brovdi au distrus cel puțin 129 de sisteme de apărare antiaeriană în acest an în zonele ocupate de Rusia. Controlul manual al dronelor permite o precizie mult mai bună decât ghidarea pe bază de coordonate. Pentru fiecare distrugere confirmată a unei ținte, armata folosește de obicei maximum trei aparate de zbor.
Cum funcționează atacurile în adâncime
Capacitățile ofensive au crescut constant din toamna anului trecut. „Kusto”, un comandant de pe front din cadrul Batalionului 7 al Brigăzii 414 Separate de Sisteme Fără Pilot, a detaliat evoluția. „Ne-am extins, am crescut numărul echipajelor și am extins numărul de sisteme utilizate. Există, si o mai mare diversitate în ceea ce privește platformele disponibile”, a explicat el, potrivit unui reportaj preluat de Hotnews la începutul săptămânii.
Unitatea sa vânează ținte aflate la o distanță de până la 100 de kilometri de linia de contact. Radarele rusești și sistemele Buk, Tor și Pantsir sunt trofeele supreme.
Dar cum arată o misiune standard?
„Aeronava (drona) zboară de obicei la aproximativ 150 de kilometri de punctul de lansare și apoi începe să caute ținte în zona desemnată”, a precizat Kusto. Cele mai folosite aparate sunt dronele Chaklun V, produse intern în Ucraina, urmate îndeaproape de modelul B-2.
Un inginer tehnic din unitatea lui Kusto, care folosește indicativul „Simbol”, a menționat că anumiți producători livrează acum platforme aproape complet pregătite pentru luptă. Nu mai este necesară nicio programare suplimentară pe front.
Rafinăriile rusești în flăcări
Distrugerea apărării antiaeriene (care e forțată să se disperseze tot mai departe de linia frontului) lasă un culoar liber pentru dronele cu rază lungă. Acestea pot lovi acum direct instalațiile petroliere rusești. Luna trecută, Rusia a redus producția de petrol din cauza atacurilor asupra porturilor și rafinăriilor, iar aprovizionarea cu țiței prin singurul oleoduct rămas către Europa a fost complet oprită. Cum ne afectează asta pe noi, direct? Orice șoc pe piața regională a țițeiului și incidentele din porturile de la Marea Neagră pun presiune imediată pe prețurile carburanților pe care șoferii români îi plătesc la pompă.
Brovdi a anunțat vineri lovirea rafinăriei Riazan, una dintre cele mai mari din Rusia. Au existat multiple atacuri ucrainene și asupra instalațiilor din orașul portuar Tuapse de la Marea Neagră. Operațiunile au fost suspendate la NORSI, a patra cea mai mare rafinărie rusească, dar și în Perm, la aproximativ 1.500 de kilometri de granița ruso-ucraineană.
Illia Mașina, comandantul Batalionului 431 separat de sisteme aeriene fără pilot „Brodiahi”, a arătat că aceste atacuri măresc distanța dintre trupele de pe front și forțele lor de sprijin. „Cu cât te retragi mai mult, cu atât complici mai mult logistica”, a spus Mașina.
Probleme de comunicații și avans încetinit
Ministerul Apărării de la Kiev a raportat doar pentru luna aprilie peste 160 de lovituri pe distanță medie, cu o rază de 120-150 de kilometri. Justin Bronk, cercetător principal la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, consideră că dezvoltarea rapidă a acestor capacități acoperă o lacună majoră a Ucrainei în fața superiorității numerice rusești.
Și totuși, ofensiva Moscovei scârțâie vizibil.
Institutul pentru Studiul Războiului (un think-tank cu sediul în SUA) a notat că avansul Rusiei pe câmpul de luptă a încetinit încă din luna octombrie. Motivele țin de atacurile cu rază medie, de fortificațiile locale și de terenul dificil din regiunea Donbas. E drept că forțele ruse au întâmpinat și probleme majore de comunicații, imediat după ce Elon Musk a restricționat accesul acestora la serviciul de internet prin satelit Starlink.
Până la urmă, aceste lovituri aeriene nu vor câștiga singure războiul, dar forțează inamicul să se adapteze constant. Emil Kastehelmi, expert la grupul de analiză a conflictelor Black Bird din Finlanda, a rezumat direct situația. „Nu cred că am văzut încă apogeul acestui fenomen”, a punctat analistul. Până la noi mutări strategice pe front, armata ucraineană continuă să folosească prioritar modelele interne Chaklun V pentru misiunile de recunoaștere și atac în adâncime.
