Un studiu pe 483 de profesori arată presiunea din licee. 77% vor formare pentru a folosi AI la clasă

Consecința imediată este la oră: 43% dintre profesorii chestionați spun că anticipează ore supraîncărcate și materie greu de parcurs, iar 45% indică drept dificultate principală adaptarea la diferențele dintre elevi. Un profesor participant la studiu a rezumat această situație astfel: „fac un slalom prin materie”.

Datele vin dintr-un studiu realizat de agenția AHA Moments pentru editura Litera Educațional, pe un eșantion de 483 de profesori de liceu care au răspuns online în perioada iunie-iulie 2026. Cercetarea a fost făcută în contextul licitației pentru noile manuale de clasa a IX-a, unde Litera Educațional a depus 48 de proiecte.

Impactul Inteligenței Artificiale în Săli de Clasă

Presiunea nu vine doar din programă. 76% dintre profesorii chestionați afirmă că elevii lor folosesc frecvent instrumente de inteligență artificială pentru teme și lucrări, iar 71% dintre cadrele didactice se tem de efectele asupra gândirii critice și originalității elevilor. Alte 60% indică pierderea controlului profesorului asupra modului în care elevii folosesc AI la teme și teste.

În același timp, tehnologia nu este respinsă. 77% dintre profesori spun că își doresc formare pentru integrarea AI în predare, iar 72% consideră că aceste instrumente pot personaliza activitățile la clasă. Pentru 70%, AI poate economisi timp.

Profesorii descriu actuala generație de elevi drept orientată către tehnologie și greu de menținut concentrată dacă nu vede utilitatea practică a informațiilor.

În acest tablou, manualul este evaluat mai puțin ca obiect editorial și mai mult ca instrument de lucru. Profesorii spun că cele mai importante caracteristici sunt corectitudinea științifică, indicată de 95% dintre respondenți, calitatea și acuratețea conținutului, menționate de 89%, și claritatea limbajului, invocată de 86%.

Alegerea manualului se face, potrivit Edupedu.ro, fie la nivel de catedră sau prin vot colectiv, în 47% dintre cazuri, fie individual de către profesor, în 41% dintre cazuri. Subiectul a fost relatat și de Spotmedia.

Manualul riscă să piardă tocmai dacă nu poate fi folosit la oră

Aici apare filtrul practic din școli. Chiar dacă manualul este corect și bine construit teoretic, el riscă să fie lăsat deoparte dacă nu ajută profesorul să treacă prin programă și să țină clasa conectată la lecție. Într-un context în care profesorii vorbesc despre diferențe mari între elevi și despre atenție greu de păstrat, claritatea limbajului și conținutul utilizabil imediat capătă greutate aproape la fel de mare ca acuratețea științifică.

Școlile par, cel puțin parțial, pregătite tehnic pentru această schimbare. 92% dintre profesorii participanți spun că au table inteligente în școală, iar 81% au acces stabil la internet. Diferența apare la dispozitivele pentru elevi: doar 11% spun că există tablete pentru elevi.

Schimbările vin într-un moment mai larg de transformare în învățământul preuniversitar. Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, joi, 14 august, proiectul privind admiterea la liceu, care urmează să se schimbe din anul școlar 2027-2028, iar modificarea programelor școlare se suprapune peste această etapă.

Pentru profesori, efectul concret este că de mâine presiunea nu mai stă doar în programă, ci și în alegerea unor manuale care pot fi folosite efectiv la clasă, în timp ce folosirea AI de către elevi împinge școala spre reguli și formare noi pentru predare.