Gata cu risipa în universități. Guvernul le pune la regim. Marți, la Palatul Victoria, liderii celor mai mari centre universitare din țară au fost chemați să li se prezinte nota de plată. Atmosfera? Electrică. Potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan, care se ocupă și de interimatul la Educație, a vorbit direct cu oamenii din Consiliul Național al Rectorilor (CNR). Subiectul fierbinte: bugetul pe 2026. Mesajul a fost tăios. Învățământul superior nu scapă de pachetul uriaș de legi menit să taie cheltuielile statului. De ce? Digi24 arată că România trebuie să-și scadă urgent deficitul bugetar, iar universitățile sunt chemate să pună umărul la acest efort național.
„Cura de slăbire” a început deja. Ce spun rectorii
Surpriză. Liderii din mediul academic nu au venit nepregătiți la discuții. Au pus pe masă argumente solide: universitățile au tăiat deja masiv din cheltuieli pe parcursul lui 2025. Și nu sunt doar vorbe. Rectorii au dat exemple concrete. Au crescut norma didactică, au tăiat posturi și au micșorat plata cu ora. Toate astea au adus economii serioase la buget, arătând că au strâns cureaua fără să le-o ceară cineva oficial.
Ce au cerut rectorii în fața premierului? Să nu se taie „cu toporul”. Vor flexibilitate. Au venit chiar cu propuneri de modificare a legii, pentru ca reducerile să fie făcute cu cap, diferit, de la o instituție la alta. Miza reală este autonomia universitară. Un principiu de la care nu dau înapoi.
Viziunea Guvernului: Tăieri pe linie, fără excepții
Răspunsul premierului Bolojan a fost ferm. Decizia face parte dintr-o strategie mult mai largă. Potrivit comunicatului oficial, proiectul de lege, care lovește și în învățământul superior și cercetare, are un singur scop: „continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale, în acest context economic dificil”.
Simplu. Nimeni nu scapă.
Logica Guvernului e una de fier: efortul de a echilibra bugetul trebuie să fie colectiv. Nicio instituție publică nu poate fi scutită. Nici măcar universitățile. Peste 20 de rectori și reprezentanți din marile centre – București, Cluj, Timișoara, Iași, Suceava, Craiova, Alba Iulia – au fost prezenți la Victoria. O adevărată demonstrație de forță, care arată cât de mare e miza.
Strada fierbe, Guvernul negociază
Întâlnirea asta nu pică din cer. Contextul e exploziv. Anul școlar 2025-2026 a început cu peste 10.000 de profesori în stradă la București, furioși pe politicile din educație. Și mai grav: în multe școli, festivitățile de deschidere au fost anulate. O premieră în 35 de ani. Un protest mut. Coincidență? Puțin probabil. De luni bune, frica de tăieri salariale și austeritate se simte peste tot.
Ce urmează? Comisii și un „Big Brother” pentru absolvenți
Ca să mai domolească tensiunea, Bolojan a promis ceva. Se vor face grupuri de lucru. Comune. Ministerul Educației și CNR vor sta la aceeași masă pentru a creiona bugetul pe 2026. Declarația șefului Guvernului a încercat să sune împăciuitor: „Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”. O tentativă clasică de a împăca și capra, și varza.
Dar discuția nu a fost doar despre bani. Premierul a mai pus pe masă câteva condiții. Vrea facultăți mai bine ancorate în economie. Și, mai ales, un sistem care să urmărească absolvenții. Un fel de GPS profesional. Statul vrea să știe concret ce fac studenții după ce ies de pe băncile facultății, în funcție de ce au studiat. Practic, vor să vadă, în sfârșit, pe ce se duc banii din educație.
