USR si AUR cer alegeri anticipate. PSD si PNL refuza dizolvarea Parlamentului

USR si AUR se pregatesc pentru un nou scrutin

Deputatul USR Iulian Lorincz consideră soluția complet viabilă. „Noi nu o excludem. Și să știți că sunt legitime, pentru că, în momentul de față, Parlamentul acesta nu prea oglindește societatea românească. Au intrat foarte multe partide pe care nu le cunoaște nimeni, s-au rupt, este un Parlament sfărâmat din punctul acesta de vedere”, a explicat acesta.

La polul opus, dar cu același obiectiv, se află AUR. Formațiunea condusă de George Simion domină sondajele din ultimul an, deși nu atinge pragul de 50% necesar pentru a guverna singură.

Iar lucrurile se mișcă deja intern.

Spre exemplu, Hotnews a relatat marți că pe agenda ședinței Consiliului Național de Conducere al AUR se află chiar organizarea pentru un scrutin anticipat.

PSD si PNL franeaza ideea dizolvarii

La liberali, părerile sunt împărțite. Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a scris pe Facebook: „Dacă nu mai există posibilitatea reală de a constitui un guvern cu susținere parlamentară autentică, atunci există o singură soluție legitimă: să mergem la alegeri anticipate”.

Dar colegul său, Mircea Abrudean, trage frâna de mână. „Nu ne este frică de alegeri anticipate. Însă, nu știu dacă e o soluție în momentul de față pentru România”, a declarat vicepreședintele PNL în Parlament.

Social-democrații sunt și mai reticenți. Fostul ministru PSD Robert Cazanciuc a declarat în Parlament: „În ciuda declarațiilor politice, cred că anticipatele nu ar face bine României. Ar fi o perioadă de vid,. Ne-am descurcat până acum, dar haideți să nu forțăm soarta. Eu cred că, până la urmă, o să primeze responsabilitatea și sper ca, în cursul lunii iulie, să avem un guvern funcțional”.

Sorin Grindeanu a reacționat dur vineri, după negocierile eșuate convocate de Nicușor Dan. „PSD nu mai înaintează o altă propunere. De aceea, le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită: nu putem prelungi la nesfârșit o incertitudine care afectează România!”, a scris Grindeanu pe Facebook.

UDMR respinge scenariul. Ce spun fostii judecatori CCR

V-ați gândit vreodată cum se raportează UDMR la o criză si proporții? Întrebat luni dacă anticipatele este o soluție, liderul UDMR Kelemen Hunor a răspuns scurt: „Exclus”.

Purtătorul de cuvânt Csoma Botond a detaliat poziția. „Alegerile anticipate n-ar modifica substanțial raporturile de forțe în acea zonă a eșichierului politic unde se regăsesc partidele proeuropene. Poate că Partidul Național Liberal ar avea un scor mai bun decât a avut în 2024. Dar ar rămâne o fragmentare și tot ar trebui să ajungem la un compromis și ar trebui să facem cumva o coaliție ca să formăm o majoritate.”, a declarat liderul UDMR.

Liderul maghiar lansase și o teorie conform căreia nu există o lege clară pentru organizare. Să fim serioși, experții în drept îl contrazic direct.

Fostul președinte CCR Tudorel Toader a explicat situația reală. „Faptul că a declarat cineva că nu pot fi organizate alegerile anticipate trebuie citit în cheia următoare: Parlamentarii nu vor alegeri anticipate pentru că înseamnă cheltuială și nu se știe cine mai încape pe liste și pe cine mai alege poporul ăsta care așteaptă binele public”, consideră constituționalistul.

Augustin Zegrean (fost șef al Curții) confirmă procedura. „Dacă se fac alegeri anticipate, acest Guvern va stabili calendarul alegerilor. Nu e nevoie de altă lege. Avem atât de multe legi încât 5 ani, dacă n-ar mai face nicio lege, ar fi tot prea multe”, a completat acesta.

Mingea este in terenul presedintelui

Până la urmă, decizia finală stă la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a abordat subiectul marți, după o întâlnire cu ambasadorii țărilor UE la București.

„Această posibilitate există, nu suntem încă în calendarul ei, dar eu mi-aș dori să evităm scenariul pentru că nu va aduce, cel puțin uitându-ne la sondaje, nu va aduce schimbări fundamentale de majorități”, a declarat șeful statului.

Numai că regulile jocului sunt clare.

Dacă parlamentarii resping o nouă propunere de premier, Constituția îi permite președintelui să dizolve Legislativul.

Articolul 89 (1) din Constituția României prevede exact pașii procedurali. „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.”