Vânzările electro-IT au scăzut cu aproape 9% în România, în primul semestru din 2026. Ce produse amână românii

Cei care voiau să își schimbe telefonul, frigiderul sau alte produse din această categorie plătesc acum din același venit real mai puțin decât în 2025. Efectul se vede direct în magazine: piața electro-IT a scăzut cu aproape 200 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2026.

Scăderea vine pe fondul unor prețuri care au crescut mai repede decât salariile. Asta înseamnă că banii disponibili pentru cheltuieli neesențiale s-au subțiat, iar produsele care pot fi înlocuite mai târziu sunt amânate primele.

Conform datelor oficiale Eurostat pentru iulie 2026, inflația anuală în România a fost de 8,2%, semnificativ peste media UE de 3,0%. Diferența explică de ce presiunea din buget nu se oprește la alimente, utilități sau rate, ci ajunge și în decizia de a schimba un aparat vechi cu unul nou.

Telefoanele mobile înregistrează o scădere de 14%

Cea mai abruptă scădere din prima jumătate a anului s-a văzut la telefoanele mobile. Vânzările din această categorie au coborât cu aproape 14%, mai mult decât reculul de aproape 9% înregistrat de piața de electronice și electrocasnice, cum relatează Observator News.

Pentru comercianți, diferența arată că produsele a căror înlocuire se poate amâna mai ușor ies primele din lista de cumpărături. Pentru gospodării, înseamnă că un telefon folosit încă o perioadă sau un electrocasnic reparat ajunge să cântărească mai mult decât o achiziție nouă.

Scăderea puterii de cumpărare cu aproximativ 6% față de anul trecut înseamnă mai puține produse cumpărate și o mutare a banilor spre cheltuieli obligatorii. Când prețurile urcă mai repede decât salariile, bugetul rămas pentru bunuri de folosință îndelungată se restrânge.

Inflația ridicată amână cheltuielile mari din casă

În practică, piața electro-IT simte exact acest tip de comportament: cumpărăturile urgente rămân, cele care pot fi amânate câteva luni sunt puse în așteptare. De aceea, reculul pieței ajunge la aproape 200 de milioane de euro în numai șase luni, iar scăderea de volum urcă la aproape 9% în același interval.

Datele arată astfel un efect mai larg al inflației asupra consumului. Coșul zilnic devine mai scump, iar deciziile mari din casă sunt împinse în viitor, într-un an în care România a avut în iulie o inflație anuală de 8,2%, peste media UE de 3,0%.

Pentru a doua jumătate din 2026, punctul de urmărit rămâne aceeași combinație care a apăsat piața în primul semestru: prețuri care cresc mai repede decât salariile și o putere de cumpărare cu aproximativ 6% sub cea de anul trecut.