Viorel Pașca, bărbatul care a coordonat azilele ilegale din Bihor unde au fost găsiți îngropați sute de oameni, va fi cercetat în stare de libertate. Magistrații Curții de Apel București au respins definitiv cererea DIICOT de arestare preventivă și au anulat orice măsură restrictivă împotriva sa.
Decizia instanței și motivarea oficială
Luni, 13 iulie, după o amânare pronunțată pe 9 iulie, judecătorii bucureșteni au dat verdictul final în acest caz complex. Viorel Pașca scapă de reținere și de controlul judiciar. Instituția a transmis decizia exactă printr-un comunicat oficial.
„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați, inculpat 1, inculpat 2, inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2, inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6. Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2, inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitiva (…)”, a transmis CAB.
Inițial, Tribunalul București decisese pe 2 iulie plasarea lui sub control judiciar. Instanța respectivă (care a respins prima cerere de arestare a procurorilor) și-a motivat hotărârea argumentând că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”.
Numai că magistrații de la Curtea de Apel au mers chiar mai departe și l-au lăsat complet liber.
Acuzațiile procurorilor și cimitirul de pe câmp
Așa cum a relatat Libertatea într-o analiză detaliată a dosarului, procurorii antimafia au descoperit la perchezițiile din 30 iunie o cu totul altă realitate. Rețeaua funcționa sub paravanul asociației umanitare „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”.
DIICOT a explicat mecanismul prin care gruparea obținea bani din donații, pensii și ajutoare de înmormântare. „Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”, au precizat anchetatorii.
Iar detaliile despre condițiile din centre sunt de-a dreptul terifiante.
„Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, a transmis DIICOT.
Până la urmă, să fim serioși, cum se poate ca un astfel de sistem să funcționeze ani la rând sub radarul statului român? Pe un câmp de lângă cimitirul greco-catolic, anchetatorii au descoperit că au fost îngropați 401 oameni care au murit în aceste azile. Alte raportări din dosar indică faptul că numărul decedaților de-a lungul anilor ar depăși 1.100 de persoane.
Cum se apără fondatorul rețelei
Dincolo de cifrele procurorilor, Viorel Pașca are propria versiune asupra evenimentelor. Într-un interviu acordat presei înainte de decizia definitivă, el a părut resemnat cu privire la o posibilă condamnare.
„Dacă mă închid, asta e, o să rezist cumva”, a declarat el.
Bărbatul a povestit cum a început totul acum aproape 20 de ani. „Într-o seară, am văzut la televizor o știre în care se spunea că au mai murit doi oameni de frig în România. Și atunci am zis, uite, sunt oameni care mor pe stradă de frig. Eu am două camere goale. Dacă aș pune patru bolnavi, patru-cinci persoane d-astea care n-au unde locui în camerele cele două, cu puțină cheltuială, cu puțin efort, s-ar putea rezolva problema lor și n-ar mai îngheța de frig pe străzi. Acesta a fost declicul în seara aceea de iarnă din 2006, a fost lucru care mi-a schimbat viața pentru următorii zeci de ani. 20, până acum”, a explicat Pașca.
Și totuși, Comisia Europeană a semnalat deja deficiențe grave în sistemul de îngrijire pe termen lung din România, cerând îmbunătățirea accesului la servicii de calitate. Viorel Pașca nu avea nicio acreditare de la Ministerul Muncii pentru aceste centre, iar prejudiciul total calculat de autorități în acest dosar depășește suma de 13 milioane de lei.
