Zece dintre cele mai mari bănci din România au primit o amendă uriașă de 3,7 miliarde de lei din partea Consiliului Concurenței. Motivul sancțiunii este o presupusă manipulare a indicelui ROBOR, pe baza căruia se calculează dobânzile la creditele în lei.
Ce se intampla cu ratele romanilor pe termen scurt
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Pe termen scurt, românii cu credite în lei ar putea plăti rate mai mici. scăderea prognozată a inflației va forța o ieftinire a creditării în perioada următoare.
„Dacă au făcut vreo manevră (în privința ROBOR), acum se vor feri de orice. Dar dacă mă uit în trecut, în instanță ANPC a pierdut procesele cu băncile. Acum o să vedem ce va fi și cu Consiliul Concurenței. Teoretic, dobânzile ar trebui să scadă în perioada următoare pentru că scade și inflația. Pe termen scurt sunt optimist, pe termen lung, nu. Băncile își vor recupera banii”, a declarat consultantul fiscal Adrian Bența.
Bancile isi vor recupera pierderile din comisioane
Dar instituțiile financiare nu vor absorbi pur și simplu această lovitură. Așa cum arată o analiză publicată recent de Libertatea, costurile finale vor fi transferate subtil către clienți.
Să fim serioși, băncile găsesc mereu o cale să își echilibreze bilanțurile.
„Nu vine nimeni cu bani de acasă. Vom asista la modificări de comisioane în perioada următoare. Dobânzile ar trebui să scadă pentru că scade inflația, dar vor scădea mai puțin decât trebuie. O să fie un proces lung de ajustare, o să dureze mult și procesele deschise de bănci contra Consiliului Concurenței”, a afirmat consultantul fiscal Emilian Duca.
Acesta explică mecanismul prin care amenzile se vor reflecta în buzunarele consumatorilor. „Nu or să plece băncile, pentru că nu sunt destul de mari amenzile cât să le provoace pierderi mari, dar vor fi asperități în relația cu investitorii. În ultimă instanță, turcul plătește, adică noi toți. Acționarii plătesc acum, dar apoi vor fi modificări de dobânzi și comisioane. Statul român le-a dat băncilor o poziție favorabilă în economie pentru că trebuie să faci totul prin bănci”, afirmă Duca.
Taxele impuse de stat si reactia bancherilor
Presiunea pe sistemul bancar nu vine doar din amenzi. România a introdus în 2023 o taxă specială de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, pe care a majorat-o la 4% începând cu 1 iulie 2025. Doar anul trecut, băncile au virat la buget 2,1 miliarde de lei din această taxă.
„Este posibil ca unele bănci să plece din România, într-un plan pe termen lung, pentru că nu vine nimeni aici să facă acte de caritate. Dacă acționarii văd că își iau amenzi și statul tot inventează taxe, atunci e posibil să plece”, avertizează Adrian Bența.
Bancherii neagă ferm acuzațiile.
Instituțiile amendate (BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Eximbank, CEC, Unicredit, Intesa Sanpaolo și Libra) au respins public acuzațiile de manipulare a ROBOR. Reprezentanții băncilor au anunțat că se vor adresa instanței și că au respectat cu strictețe procedurile Băncii Naționale a României (BNR). „până nu dă un judecător cu ciocănelul și spune că e decizie definitivă toată lumea e nevinovată”, adaugă Bența.
Mesajele private dintre bancheri ajung in instanta
Iar argumentele Consiliului Concurenței se bazează pe pretinsele mesaje schimbate de bancheri pe aplicații de mesagerie, în afara comunicării oficiale, dar și pe faptul că băncile își pot vedea reciproc datele în fereastra de cotare. Oficialii instituției susțin că băncile nu ar trebui să aibă acces la datele celorlalți participanți la procedură.
„Consiliul Concurenței este una dintre cele mai bune instituții din România, are o rată foarte bună de câștig în instanță. Cum își vor recupera băncile banii este însă dincolo de prerogativele Consiliului Concurenței”, punctează Emilian Duca. Datele interne arată că instituția a câștigat până acum 90% din procese.
Într-un caz similar petrecut la nivel internațional (cunoscut sub numele de scandalul Libor), mai multe grupuri bancare au fost amendate cu un total de 9 miliarde de dolari.
