21 de medicamente pentru epilepsie sunt în discontinuitate, deși CNAS spune că situația e sub control

Consecința imediată este pentru pacienții care nu pot întrerupe tratamentul nici măcar pentru o zi. Datele publice ale Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România arată că 21 de medicamente utilizate în tratamentul epilepsiei sunt în discontinuitate.

Un exemplu concret este Depakine Chrono 300 mg, pentru care a fost notificată o discontinuitate temporară, cu revenirea pe piață estimată abia în septembrie 2026. Pentru pacienții care au schema deja stabilită, o astfel de lipsă înseamnă că problema nu se vede în statistici, ci la tejgheaua farmaciei.

Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) a descris exact această ruptură dintre mesajul public și ce se întâmplă în practică. „SUNT BOLI ÎN CARE TRATAMENTUL NU POATE FI PUS PE PAUZĂ. EPILEPSIA ESTE UNA DINTRE ELE. Gândiți-vă la un părinte care are un copil cu epilepsie. Știe tratamentul, știe ora la care trebuie administrat și știe cât de importantă este continuitatea. Iar într-o zi intră în farmacie și aude simplu: «Nu avem.»”

Conflictul public apare pe fondul altor acuzații legate de accesul la tratamente

Tema nu apare izolat. Rogobete se află deja într-un conflict public deschis cu actuala conducere a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după ce a cerut recent demisia președintelui Horațiu Moldovan pe tema accesului la citostatice și la medicamente compensate.

CNAS gestionează fondurile publice pentru sănătate și decide accesul la tratamentele decontate, iar președintele instituției susține acum că nu există o criză generală și că situația este sub control. Datele privind cele 21 de medicamente aflate în discontinuitate sunt însă publice și vin din evidențele ANMDMR, potrivit Mediafax.

Disputa contează dincolo de schimbul politic de replici, pentru că epilepsia este una dintre bolile în care continuitatea tratamentului are efect direct asupra siguranței pacientului. În acest caz, lipsa unui medicament nu înseamnă doar un produs absent de pe raft, ci riscul de întrerupere a unei scheme terapeutice esențiale.

Lipsurile nu se opresc la epilepsie

Problema semnalată pentru tratamentele antiepileptice se suprapune peste dificultăți raportate și pentru alte afecțiuni. În farmacii sunt greu de găsit și medicamente pentru cancer, boala Parkinson, boli cardiovasculare și astm.

Asta explică de ce declarația „totul este sub control” produce reacții puternice în rândul pacienților și al familiilor lor. Pentru cei care caută tratamente administrate constant, diferența dintre mesajul instituțional și disponibilitatea reală din farmacii se traduce direct în continuitatea sau întreruperea terapiei.

„În același timp, președintele CNAS apare la televizor și ne spune că nu există nicio problemă. Că totul este sub control. Că reforma merge înainte. Doar că realitatea pacienților arată altfel”, a spus Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății.

Tocmai aici este punctul de ruptură al acestui episod: autoritățile sanitare transmit că nu există o criză generală, în timp ce fostul ministru indică medicamente precise și un număr clar de tratamente aflate în discontinuitate. Pentru familiile care depind de aceste produse, diferența dintre cele două versiuni nu este una de comunicare, ci una care se vede în fiecare lună, la reînnoirea rețetei.

Un părinte nu știe dacă mâine va găsi tratamentul copilului său și că s-a vrut tăierea de la medici, asistente și infirmiere, iar acum s-a ajuns la pacienți. A fost lansat un apel ca reforma în sănătate să nu se facă pentru cifre într-un Excel și nici pentru gloria politică a cuiva, ci pentru spitale, pentru personalul medical și, înainte de toate, pentru pacienți.