Peste două treimi dintre români cer o înnoire totală a scenei politice, dar susțin în același timp continuarea măsurilor economice dure dictate de la centru. Un nou sondaj INSCOP arată exact cum se împarte societatea când vine vorba de restructurări, datorii de stat și protecție socială.
Asteptari clare privind stabilitatea interna
Cetățenii au o poziție fermă când vine vorba de viitorul administrativ al țării. Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. Alți 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% sunt oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă. Doar 3.2% nu știu sau nu răspund.
Cifrele vorbesc de la sine.
Dar dorința masivă de schimbare nu înseamnă sub nicio formă dorință de haos la nivel instituțional. Peste 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. Doar 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.
Sustinere masiva pentru masurile financiare
Așa cum detaliază Adevarul într-o analiză publicată recent, românii apreciază deciziile luate în ultima perioadă în sectorul financiar. Chestionați în ce măsură sunt de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord.
Alți 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Doar 6.6% dintre respondenți au refuzat să răspundă la această întrebare. Până la urmă, cine susține cel mai mult aceste tăieri și restructurări bugetare? Să fim serioși, nu de puține ori am văzut cum politicile fiscale împart societatea în două tabere ireconciliabile. Datele arată o divizare clară în funcție de opțiunea de vot și statutul social al fiecărui cetățean.
Majoritatea celor care au fost de acord, fie total, fie oarecum, sunt votanți ai USR (95%) și PNL (85%), au educație superioară (77%), locuiesc în București (75%) și sunt angajați la stat (73%).
Iar surprizele demografice nu se opresc aici. Ponderea a trecut de jumătate și în cazul votanților AUR (60%) și PSD (57%) și al tuturor categoriilor de vârstă, studii și mediu de trai chestionate. Practic, ideea de reformă este acceptată la nivel declarativ pe aproape tot spectrul politic.
Datoria statului versus protectia cetateanului
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei și pentru vistieria țării pe termen mediu și lung? Oamenii vor protecție din partea guvernului cu orice preț, chiar și cu riscul unui colaps financiar național. 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord.
Dincolo de aceste procente majoritare, 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. 4.6% nu știu sau nu răspund. Aici lucrurile se împart din nou la nivel de demografie (un detaliu extrem de important pentru partide în an electoral). Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Și totuși, polul opus gândește radical diferit când vine vorba de datoria externă a țării. Sunt împotriva afirmației într-un procent mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București.
Datele prezentate au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului, aplicată prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu aleator a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
