Sari la conținut

România începe școala pe 7 septembrie 2026 cu un singur centru pentru copiii cu adicții, potrivit unui reportaj

Un reportaj difuzat luni, 7 septembrie 2026, susține, potrivit Observator News, că în România există copii care încep să consume droguri de la vârsta de 9 ani, în timp ce țara are un singur centru pentru tratarea minorilor cu adicții.

Lectură: 5 min
Droguri și accesorii pentru consum
Droguri și accesorii pentru consum - Foto: MART PRODUCTION / Pexels

Consum de droguri de la 9 ani și un singur centru pentru minori în România

Reportajul afirmă că drogurile au ajuns în școli, pe principalele bulevarde și în locuințe. Sunt vândute pe stradă și online, cu livrare la domiciliu sau la școală, ori sunt ascunse în obiecte precum bomboane, gumă de mestecat, stilouri, jucării și umerașe pentru haine.

Observator susține că România se află la a doua generație de consumatori și că autoritățile au elaborat strategii și au înființat sau desființat agenții de peste 20 de ani, fără ca fenomenul să fie oprit.

Unii copii ar fi început consumul acasă

Cel mai tânăr consumator menționat în reportaj are 9 ani. Unul dintre consumatorii intervievați a spus: „Toți prietenii mei se droghează! Unii dintre ei au ajuns pe stradă. Am început consumul la vârsta de 9 ani.”

Ramona Dabija, director de comunicare al MAI, spune că au existat cazuri în care părinții le-ar fi oferit copiilor primul joint acasă: „Am întâlnit în cazuistica pe care am instrumentat-o părinții au vrut să fie cool cu copiii lor și atunci le-au oferit acasă primul joint.”

Un alt consumator a explicat că problemele din familie l-ar fi împins spre droguri: „Știi ce liceu am terminat? Profil mecanică auto. Când am plecat de acasă. Nu vreau să vorbesc despre casă, despre familie. Eu am plecat din cauza de la un anumit subiect, nu de droguri… din cauza lor am ajuns să fiu în droguri.”

Amalia, mama unui consumator, a vorbit despre dificultatea de a observa semnele dependenței: „Adică poate să fie un coleg de serviciu, se poate, liniștit, să fie o persoană din casă, apropiată, și să nu îți dai seama că chiar atât de jos a ajuns.”

Despre reacția familiei după aflarea situației, ea a spus: „Când ne-a spus, efectiv nu am știut ce să facem. Ce am știut noi atunci, inclusiv să o închidem în casă.”

Accesul este descris ca facil, iar tratamentul pentru copii este limitat

Un polițist sub acoperire a declarat în reportaj: „Traficul de droguri nu mai are barieră. Acum nu ne mai surprinde nimic.”

Teodor, un consumator intervievat, a descris accesul la droguri în apropierea locuinței și în Parcul Botanic: „Adică eu, dacă vreau, ies de la scara de la mine, și la 5 minute dau de un băiat care are de exemplu. Mai ales în Parcul Botanic, acolo e plin, dorm pe bănci.”

Amalia a spus că drogurile ar fi oferite și în apropierea școlilor: „Mai ales pe lângă școli. Sunt foarte multe persoane care vin și le dau copiilor, la început poate așa, de distracție, toate sunt gratuite, ca mai apoi să ți le cumperi singur, da.”

În rândul adolescenților sunt menționate plicurile cu nicotină plasate sub gingie. Reportajul afirmă că un plic ar echivala cu 20 de țigări și îl prezintă drept un prim pas către droguri.

Consumatorii intervievați au indicat prețuri cuprinse între 10 lei pentru o foaie de „legale” și 10 milioane de lei pentru cocaină. Teodor a spus că un gram ar costa 30 de lei în sate și 150 de lei în orașe.

Dependenții sunt tratați, potrivit reportajului, în principal în spitale de psihiatrie, la grămadă cu alți pacienți. În toată țara există un singur centru unde pot fi îngrijiți copiii cu adicții. Irina Minescu, managerul Spitalului Voila, a declarat: „Este un eșec și al metodelor de prevenție care nu au fost deloc ce trebuia să fie, din păcate e un eșec, noi ne bucurăm că putem ajuta dar ne-am lovit de ce se întâmplă după externarea de la noi, pentru că dependența nu se tratează nici cu o pastilă, nici cu o internare.”

Vlad Zaha, expert în criminologie, consideră că situația se agravează: „În ciuda eforturilor de imagine ale forțelor de ordine și ale altor autorități ale statului, totul se agravează.”

În reportaj sunt menționate și cazuri în care legătura dintre droguri și acte violente este prezentată ca posibilă, nu ca fapt stabilit oficial. Valentin Olariu, tatăl lui Sebi, afirmă că fiul său a murit într-un accident provocat de un șofer aflat sub influența drogurilor: „Sebi a murit la 5 și 25 într-un accident făcut de un drogat care l-a spulberat pe șosea. S-a luat o amploare cu drogurile astea, la noi în țară nu cred că se va putea face ceva în această privință.”

În Cenei, județul Timiș, comunitatea este prezentată ca fiind încă afectată la mai mult de jumătate de an după o crimă în care doi copii ar fi omorât un alt copil. Reportajul afirmă că unul dintre cei doi ar fi consumat droguri, fără o confirmare oficială în material.

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a declarat că a început să se ocupe de problemă în a doua parte a mandatului, „în primăvara acestui an”: „N-aș spune neapărat că nu m-am ocupat, dar într-adevăr am început să mă ocup în a doua parte a mandatului, adică în primăvara acestui an.” Cseke Atilla, ministrul Sănătății, a spus că mandatul său de interimat, anunțat inițial pentru două săptămâni, a ajuns la patru luni: „Țin să vă reamintesc că eu am un mandat de interimat care a început pentru două săptămâni și ține de patru luni.”

Distribuie

Stefania Nistor este o jurnalistă sportivă cu peste 8 ani de experiență, recunoscută pentru reportajele sale dinamice despre Superliga și piața transferurilor. Contribuind la News24.ro, ea aduce cititorilor cele mai proaspete analize și știri din lumea sportului românesc și internațional. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră