800 de milioane de lei. O sumă uriașă. Atât pierd românii, an de an, din cauza escrocheriilor de pe internet. Infractorii s-au prins de o chestie: naivitatea digitală, amplificată de inteligența artificială, este o mină de aur. Neatenția a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru ei.
Datele vin dintr-un studiu recent al Visa, publicat de Adevărul, și sunt un duș rece. Românii care nu fac diferența între un conținut real și unul falsificat cu AI au un risc de cinci ori mai mare să fie înșelați. Simplu. Iar lucrurile se înrăutățesc. Șase din zece au remarcat deja o explozie a reclamelor dubioase doar în ultimul an.
Doar titlul contează: Capcana în care cad 4 din 10 români
Trăim pe repede înainte, iar asta ne costă. Aproape patru din zece români (38%) recunosc un obicei periculos: își fac o părere citind doar titlul unei știri. Atât. Rețelele de fraudă știu asta și profită la maximum. Titlurile false, create de inteligența artificială, au de peste două ori mai multe șanse să te prindă în plasă decât o recenzie falsă la un produs (26% față de 10%).
Cei care dau share fără să verifice sunt, evident, mai expuși la țepe (37%) comparativ cu cei care stau un pic să analizeze informația (30%). E o legătură directă între cât de atent ești online și câți bani ai în portofel.
Costul neatenției: 731 de lei pierduți și o zi de muncă irosită
Un click dat aiurea nu înseamnă doar bani pierduți. O victimă pierde, în medie, 731 de lei la fiecare incident. Dar paguba e mai mare. Un sfert dintre cei păcăliți ajung să piardă mai mult de o zi întreagă, peste 24 de ore, doar ca să încerce să repare problema.
Timp și nervi. Bani aruncați pe fereastră.
La asta se adaugă și costul emoțional. Aproape doi din zece români care au căzut în plasă au vorbit despre stres, anxietate și o rușine imensă că s-au lăsat păcăliți. Ironia sorții? Aproape o treime (28%) dintre victime nici măcar nu au raportat frauda. Au considerat că nu merită efortul. O victorie pe tavă pentru infractori.
Testul care a expus vulnerabilitatea: 22.000 de click-uri pe o fraudă simulată
Pentru a vedea exact cât de mare e problema, Visa a făcut un experiment. Timp de 12 zile, pe trei mari platforme de știri din țară, au rulat niște bannere. Arătau exact ca cele folosite în tentativele de fraudă. Doar că, în loc să fure date, duceau spre o pagină cu sfaturi de protecție. Rezultatele sunt grăitoare. Din peste două milioane de afișări, 22 de mii de oameni au dat click. Fără să știe unde ajung. Majoritatea zdrobitoare a click-urilor (89%) a venit de pe mobil, ceea ce confirmă că riscul crește când suntem în mișcare și cu atenția la pământ. Surprinzător sau nu, nici cei de pe desktop n-au fost mai breji.
Inteligența Artificială, de la armă la scut. Ce soluții există?
Tehnologia care a creat problema poate fi și rezolvarea. „Infractoriii folosesc tot mai mult acest instrument pentru a înșela și a exploata, erodând încrederea în canalele online. A devenit din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, consecințele în viața reală fiind pierderea de bani, timp și încredere,” explică Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România. Ea subliniază că Visa investește masiv în inovații bazate pe AI, alături de parteneri din industrie, tocmai pentru a opri acest fenomen.
De altfel, compania folosește AI de peste trei decenii ca să prevină fraudele, cu investiții în tehnologie de peste 13 miliarde de dolari doar în ultimii cinci ani. Departamentul lor special, Visa Scam Disruption, a blocat anul trecut tentative de fraudă de peste 1 miliard de dolari. Dar tehnologia nu e totul. Educația contează enorm. Peste trei sferturi dintre români zic că securitatea e cel mai important lucru la plățile online, dar faptele arată altceva. Vigilența rămâne călcâiul lui Ahile.
