Aproape 90 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj au ajuns în fața judecătorilor, dați în judecată chiar de instituția la care lucrează. Miza este una uriașă pentru bugetul oricărei familii. Oamenilor li se cere să returneze peste 2,2 milioane de lei, bani care reprezintă compensații salariale încasate între ianuarie 2023 și mai 2025.
Totul a plecat de la tăierea sporului pentru condiții periculoase de la 50% la 15%. Pentru a nu le scădea veniturile, instituția le-a acordat angajaților sume compensatorii. Numai că lucrurile s-au complicat grav la audit.
Controlul care a declansat procesele
Inspectorii Curții de Conturi au descins în 2025 la Consiliul Județean Gorj (instituția care are în subordine DGASPC) pentru a verifica cheltuielile efectuate în anul 2023. Acolo au descoperit că plățile de personal „au fost majorate eronat” cu un milion de lei.
Instituția de control a explicat clar mecanismul în raportul oficial. „Astfel, în anul 2023, D.G.A.S.P.C. Gorj a menținut în mod eronat în plată unele sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, pentru un număr de 85 salariați, acordate de legiuitor la momentul diminuării unor sporuri salariale pentru condiții periculoase de muncă (de la 50% la 15%) în scopul menținerii nivelului veniturilor salariale nete la acea dată, fără a respecta condiția legală ca lunar să se determine suma compensatorie pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia”, au notat auditorii.
Cifrele au explodat după verificările interne.
S-a stabilit că în perioada 1 ianuarie 2023 – 30.04.2025, un număr de 91 de salariați au beneficiat de aceste sume, iar prejudiciul total a fost calculat la exact 2.226.126 lei. DGASPC le-a cerut imediat oamenilor să dea înapoi banii „încasați necuvenit”. Dintre toți cei vizați (inclusiv 5 persoane care nu mai lucrau acolo), doar trei au plătit de bunăvoie.
Cati bani trebuie sa dea inapoi angajatii
V-ați gândit vreodată cum e să vi se ceară brusc salariile înapoi pe ultimii doi ani? Așa cum relatează Libertatea într-o analiză publicată recent, un document al Curții de Conturi din martie 2026 arată că „pentru un număr de 88 de salariați sau foști salariați au fost depuse acțiuni de recuperare a sumelor pe cale instanței de judecată”.
La acel moment, din cele 88 de procese deschise la Tribunalul Gorj, în 34 de cazuri se pronunțase o primă sentință, favorabilă angajaților. În alte două dosare judecata fusese suspendată, iar 55 de procese erau pe rol.
Până la data de 23 iunie 2026, Tribunalul Gorj a dat hotărâri în 63 de cazuri. În 48 dintre ele, cererile instituției au fost respinse.
Primele decizii in instanta
Judecătorii de la Tribunalul Gorj au ținut partea salariaților în primă instanță. Un magistrat a motivat că „raportul Curții de Conturi, invocat în justificarea cererii formulate, este lipsit de relevanță juridică în cauză, nefăcând dovada situației de fapt pretinse, respectiv încasarea fără temei a sumei solicitate”.
Mai mult, instanța a arătat că vina nu e a oamenilor. „Acesta stabilește eventuale încălcări ale prevederilor legate în ceea ce privește instituția, nu în sarcina angajatului, iar neregulile constatate nu pot fi imputate pârâtei, în condițiile în care aceasta a primit sumele compensatorii, în temeiul dispozițiilor emise de ordonatorul de credite, dispoziții necontestate, care se bucură de prezumția de legalitate”, se menționează în hotărâre.
Instanța a considerat că „obligarea acesteia la restituire, cu susținerea că au fost stabilite cu nerespectarea dispozițiilor legale privind salarizarea, apare ca o măsură disproporționată de natură să aducă atingere art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.
Curtea de Apel schimba regulile jocului
Dar la apel situația se răstoarnă dramatic. Curtea de Apel Craiova a pronunțat deja cel puțin patru hotărâri definitive care obligă angajații să returneze sumele. Într-o decizie din 11 iunie 2026, un salariat a fost obligat la restituirea „sumei netă, aferentă sumei brute de 24.314 lei, reprezentând drepturi salariale încasate nedatorat pentru perioada ianuarie 2023, mai 2025”.
Până la urmă, magistrații de la Craiova au aplicat strict Codul Muncii, care spune că „salariatul care a încasat de la angajator o sumă de bani nedatorată este obligat să o restituie”. Compensațiile fuseseră acordate de la 1 martie 2018, ca să mențină nivelul salarial din februarie 2018.
„Condiţiile pentru acordarea acestei sume tranzitorii nu mai erau îndeplinite, în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât, întrucât, astfel cum rezultă din situaţia cu drepturile salariale de care a beneficiat salariatul în perioada 01.01.2018-30.04.2025, la data de 01.05.2019, prin compensaţia acordată, s-a depăşit salariul brut egal cu cel corespunzător lunii februarie 2018”, au explicat judecătorii în decizia definitivă.
Iar argumentul bunei-credințe a fost demontat. Curtea a stabilit că o astfel de scuză nu este valabilă „întrucât această interpretare ar lăsa fără efect dispoziţiile art. 256 din Codul Muncii, cu atât mai mult cu cât obligaţia de restituire a salariatului nu este întemeiată pe culpa acestuia, ci pe lucrul nedatorat”. Procesele în acest caz masiv continuă în prezent la Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova.
