Una din cinci școli nu are sisteme de securitate, iar poliția își mută patrulele spre risc

Elevii, profesorii și părinții vor observa dispozitive de ordine publică adaptate specificului fiecărei comunități, fără a se impune o prezență fixă în incinta școlilor. Ministerul Afacerilor Interne va utiliza datele din Registrul electronic de siguranță școlară pentru a identifica zonele vulnerabile și pentru a direcționa resursele acolo unde sunt raportate probleme.

La discuții au participat Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, alături de reprezentanți ai ministerelor Sănătății și Muncii, ai Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, precum și oficiali din administrația publică, Poliția Română, Jandarmerie și IGSU.

Riscurile identificate pentru noul an școlar sunt grupate în cinci categorii: violența, traficul și consumul de droguri, siguranța rutieră și a transportului școlar, victimizarea minorilor (inclusiv în mediul online) și securitatea la incendiu sau alte situații de urgență.

Prezența din jurul școlilor depinde de riscul local

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne și al Justiției, a explicat că modul de intervenție va diferi de la o zonă la alta. Planul se bazează pe analiza situației din anul școlar precedent, astfel încât echipajele de poliție și jandarmerie să fie prezente acolo unde riscurile sunt ridicate.

„Nu urmărim o prezență permanentă în interiorul școlilor, ceea ce nici nu ar fi firesc, dar urmărim să creștem nivelul de siguranță în jurul lor și să fim prezenți acolo unde există riscuri, pentru a preveni și pentru a putea interveni rapid atunci când este nevoie.”

În zonele cu risc ridicat, Poliția Rutieră își va adapta dispozitivele pentru a supraveghea transportul școlar și a instrui șoferii. Măsurile includ și acțiuni de prevenire a disparițiilor, a traficului de persoane și a infracțiunilor informatice care vizează minorii.

Ministerul a anunțat și dezvoltarea echipelor canine care vor patrula lângă școli, în funcție de situația operativă. Predoiu a precizat că prioritățile instituției sunt vizibilitatea în proximitatea școlilor, combaterea traficului de droguri și creșterea capacității de intervenție rapidă în cazul faptelor antisociale.

Deficiențe la sistemele de pază și autorizațiile de incendiu

În anul școlar 2025-2026, au fost asigurate măsuri de siguranță pentru 17.774 de unități de învățământ, majoritatea în mediul rural. Totuși, datele arată că 22,1% dintre școli nu au sisteme de securitate. Situația este problematică și în ceea ce privește protecția la incendiu. Din cele 25.808 clădiri școlare, 15.243 nu necesită avizare sau autorizare conform legislației actuale, fapt care impune o monitorizare atentă.

IGSU va menține controalele și exercițiile de evacuare. În anul precedent, au fost realizate peste 2.500 de astfel de exerciții și 3.395 de sesiuni de informare preventivă. Deși numărul infracțiunilor sesizate în școli a scăzut cu 5,4%, realitatea rămâne îngrijorătoare: peste 90% dintre aceste fapte, adică 2.450 de cazuri, s-au produs chiar în interiorul unităților de învățământ. Violența psihologică, de tip bullying, rămâne cea mai raportată problemă.

Poliția Română a desfășurat aproape 48.000 de acțiuni de combatere a criminalității școlare și peste 79.000 de activități de informare destinate elevilor și părinților. Pe lângă ordinea publică, sistemul se confruntă cu probleme logistice: cursurile încep pe 7 septembrie, însă 700 de școli aflate în renovare vor funcționa în spații închiriate, iar elevii de clasa a IX-a nu au încă manuale tipărite.

Ministerul va continua programele de prevenție precum „Lecția de la MAI” sau „Vocea ta e soluția!”. Accentul va fi pus pe interacțiunea directă dintre autorități, elevi și cadrele didactice pentru a reduce riscul de victimizare.