Alexandru Mihailiuc, condamnat definitiv la închisoare cu aplicarea amânată și amendat cu 80.000 de lei

Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Condamnarea privește infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.

Instanța de apel a mai dispus desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul infracțiunilor. Hotărârea este definitivă.

Procurorii l-au acuzat că a folosit banii până după controlul de la DIICOT Ialomița

Dosarul privește sume de bani ridicate în timpul unor percheziții domiciliare desfășurate la 7 decembrie 2021 și 10 decembrie 2021. La data faptelor, Mihailiuc Alexandru conducea Biroul Teritorial Ialomița al DIICOT.

Parchetul General l-a trimis în judecată sub acuzația că nu a depus banii în termenul prevăzut de articolul 252 alineatul 8 din Codul de procedură penală. Potrivit rechizitoriului, el ar fi folosit sumele până în iunie 2022.

Banii ar fi fost predați persoanelor de la care fuseseră ridicați după efectuarea unui control la DIICOT Ialomița, conform informațiilor transmise de Agerpres.

Pe 8 iunie 2022, fostul procuror ar fi determinat trei martori să consemneze în declarațiile date în fața sa că sumele le fuseseră restituite chiar în zilele perchezițiilor. Acuzația a fost formulată în rechizitoriul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii au susținut că declarațiile cuprindeau împrejurări nereale despre momentul restituirii banilor. Fapta a fost încadrată ca fals în declarații, în forma participației improprii.

Trei procese-verbale ar fi consemnat restituiri făcute în alte zile

Rechizitoriul arată că Alexandru Mihailiuc a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentele consemnau că sumele ridicate la perchezițiile din 7 și 10 decembrie 2021 fuseseră restituite în aceleași zile.

Procesele-verbale au fost prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale. Potrivit acuzării, fostul procuror știa că înscrisurile erau false și le-ar fi folosit pentru a ascunde comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

Înalta Curte a reținut că documentele au fost antedatate, adică au primit date anterioare momentului în care au fost întocmite. Instanța a legat această conduită de încercarea de a justifica, în fața echipei de control, faptul că măsurile legale nu fuseseră dispuse.

În comunicatul privind hotărârea, Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat criteriile avute în vedere: „În motivarea soluției, instanța supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale.”

Instanța a legat gravitatea faptelor de exercitarea profesiei de magistrat

Înalta Curte a apreciat că gravitatea faptelor este sporită de împrejurarea că acestea au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a arătat că soluția reafirmă standardele de integritate, legalitate și responsabilitate aplicabile funcției de magistrat.

La 28 iunie 2022, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru eliberarea lui Alexandru Mihailiuc din funcția de procuror, ca urmare a pensionării. Încetarea activității sale a intrat în vigoare la 1 iulie 2022.