Ambasadorii statelor membre se reunesc marți la ora 16.00 pentru o ultimă încercare de a aproba al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Termenul limită expiră pe 15 iulie, iar miza financiară este uriașă.
Negocierile pe petrol și gaze naturale lichefiate
Dacă diplomații nu ajung la un acord, plafonul de preț pentru petrolul rusesc va crește automat de la 44 la 58 de euro per baril.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? O eventuală creștere a cotațiilor pe plan european se traduce rapid în prețuri mai mari la pompă în benzinăriile din România, chiar dacă țara noastră nu importă direct țiței rusesc.
Numai că țările membre nu se pot pune de acord asupra interzicerii tranzitului de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești prin apele europene. Grecia cere o derogare pentru ca industria sa maritimă să poată deservi în continuare sectorul energetic al Moscovei. Cifrele recente arată că blocul comunitar a cheltuit aproape 6 miliarde de euro pentru a cumpăra GNL de la instalația rusească Yamal între ianuarie și iunie. Suma este un record absolut pentru această perioadă.
Veto bulgăresc și excepții pentru Patriarhul Kiril
Cert e că un detaliu a fost deja stabilit. Uniunea Europeană nu îi va include pe lista neagră nici pe Patriarhul Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, nici pe Vagit Alekperov, miliardarul fondator al companiei Lukoil.
Cele două nume au fost tăiate de pe lista preliminară după ce Euronews a relatat luni dimineața că veto-ul Bulgariei s-a dovedit de netrecut. Este pentru a doua oară când europenii eșuează în încercarea de a-l sancționa pe Kiril.
Ministrul de Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, a explicat decizia într-un interviu acordat luni. „Când ai sancțiuni care au măsuri pur simbolice, dar nicio consecință economică asupra Rusiei, ceea ce riști este ca într-o țară în special care este creștin-ortodoxă, cum ar fi Bulgaria, să creezi un mediu favorabil pentru dezvoltarea retoricii antieuropene”, a declarat oficialul de la Sofia.
Aceasta a completat: „Suntem cu adevărat fericiți că, pana la urma numele a fost eliminat din pachetul de sancțiuni și acum pachetul este într-o formă pe care o putem susține cu adevărat”.
Miercuri, Petrova-Chamova va merge la Kiev alături de o delegație a națiunilor din Balcanii de Est. Oficialul a precizat că nu se teme să meargă cu mâna goală. „Mă gândesc mai degrabă la cum putem lucra mai mult împreună pentru a ajuta Ucraina să facă față provocărilor din fața sa, care vor fi și mai mari pe măsură ce se apropie iarna”, a declarat ministrul.
Reconstrucția Fâșiei Gaza și extinderea blocului comunitar
Și pe frontul din Orientul Mijlociu se mișcă lucrurile. Comisia Europeană a lansat inițiativa „Team Gaza”, promițând aproximativ 900 de milioane de euro pentru redresarea regiunii. Suma acoperă doar o fracțiune din costul total de reconstrucție, estimat de UE și ONU la peste 71 de miliarde de dolari pentru următorul deceniu.
Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, s-a alăturat conferinței prin legătură video.
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, a justificat prezența acestuia. „Vrem si să îi avem alături pentru că vedem că trebuie să lucrăm împreună”, a transmis reprezentanta Comisiei. Primele două proiecte se vor concentra pe managementul apei și al deșeurilor solide.
În paralel, o interdicție totală a importurilor de bunuri fabricate în coloniile israeliene a strâns „cea mai mare susținere” din partea miniștrilor de externe, a anunțat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Până la urmă, statele vor trata măsura ca pe un instrument comercial, nu de politică externă, evitând astfel necesitatea unui vot unanim.
Între timp, Albania, Republica Moldova și Ucraina deschid astăzi o nouă etapă în procesul de aderare, vizând relațiile externe. Premierul ungar Péter Magyar și-a exprimat rezerve puternice (considerând ritmul drept o „aderare pe repede înainte”).
Marea Britanie intră în împrumutul pentru Ucraina
Iar sprijinul militar pentru Kiev primește o finanțare nouă. Marea Britanie s-a alăturat împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro acordat de UE pentru Ucraina.
Guvernul de la Londra va trebui să plătească o cotă „echitabilă și proporțională” din dobânzile anuale de 3 miliarde de euro.
Banii vor fi folosiți de Kiev pentru a achiziționa arme și muniții direct de la companiile britanice de apărare, precum BAE Systems, QinetiQ și Babcock International.
